Așa s-a întâmplat în 1883, când oamenii vedeau Luna Albastră în fiecare noapte după ce vulcanul indonezian Krakatau a erupt cu forţa similară unei bombe nucleare de 100 de megatone.
Norii de cenuşă generaţi de vulcan au urcat până la limita superioară a atmosferei terestre, iar Luna a devenit „albastră”, cenuşa vulcanică îndeplinind, astfel, rolul unui filtru pentru cei care priveau spre cer.
Norul de cenuşă era format din particule cu diametrul de aproximativ un micron, dimensiune similară lungimii de undă a luminii roşii.
Particulele cu această dimensiune blocau lumina roşie în timp ce permiteau trecerea luminii albastre.
Norul de cenuşă aruncat în atmosferă de vulcanul Krakatau a funcţionat ca un filtru albastru, Luna a devenit percepută, la rândul ei, în această culoare.
Superstiții
Fiind un eveniment relativ rar, există diferite teorii cu privire la denumirea „albastră” (blue).
Una dintre acestea propune că termenul „blue” provine din cuvântul arhaic „belewe”, care înseamnă „a trăda”.
Oamenii din vechime ar fi crezut că Luna, după care îşi coordonau activităţile agricole, îi trădează apărând plină în mod neaşteptat, în afara periodicităţii calendaristice obişnuite.
De-a lungul timpului, au apărut, deopotrivă, şi superstiţii care însoţesc fenomenul.
Luna Plină de la 22 august 2021 (15 h 06 m), cunoscută şi sub denumirea de Lună Albastră, este a treia Lună Plină într-un sezon, (perioadă delimitată de solstiţiu şi echinocţiu), cu patru faze de Lună Plină în mod obişnuit, potrivit www.timeanddate.com, citat de Agerpres.
Un fenomen similar se va repeta la 19 august 2024.
O altă situaţie în care denumirea de Lună Albastră a fost utilizată face referire la faza de Lună Plină care se produce de două ori în cadrul aceleiaşi luni calendaristice, un astfel de eveniment urmând a avea loc pe data de 31 august 2023.
Greșeala lui Pruett
Expresia a apărut într-un articol al astronomului James Hugh Pruett (1886-1955), publicat în revista americană Sky and Telescope, în 1946, ca urmare a unui calcul greşit.
O corecţie a fost tipărită la scurt timp. Greşeala astronomului s-a răspândit în întreaga lume.
În prezent, denumirea de Lună Albastră în cea de-a doua situaţie este considerată o a doua definiţie, din cauza frecvenţei de utilizare.
De cele mai multe ori, Luna Albastră nu este, însă, cu nimic diferită de Luna Plină obişnuită, având aceeaşi culoare în tonuri palide de gri şi alb.
Totuşi, Luna apare uneori învăluită într-un halou albastru, acest fenomen se produce doar atunci când în atmosfera terestră există cantităţi însemnate de fum şi de particule, similare celor care provin de la erupţii vulcanice uriaşe.
Oamenii au putut vedea Luna albastră şi în anul 1980, după erupţia vulcanului Mount St. Helens din Washington (SUA), în 1982, după erupţia vulcanului El Chichón din Mexic, precum şi în 1991, după erupţia vulcanului Pinatubo din Filipine.
Aceeaşi iluzie a Lunii Albastre poate apărea şi după puternice incendii de pădure.
