Evenimentul Istoric > Articole online > Caleidoscop > Kissinger vs. Soros. De ce s-au contrazis pe invazia Rusiei în Ucraina
Caleidoscop

Kissinger vs. Soros. De ce s-au contrazis pe invazia Rusiei în Ucraina

Doi imigranți americani, ambii supraviețuitori sub conducerea nazistă încă făcând valuri la nouăzeci de ani, au stabilit termenii dezbaterii la Forumul Economic Mondial. Henry Kissinger, care săptămâna aceasta sărbătorește cea de-a 99-a aniversare, a făcut o apariție virtuală pentru a îndemna împotriva încercărilor de a învinge sau de a marginaliza Rusia, cerând Ucrainei să accepte pierderile teritoriale din 2014 pentru a pune capăt războiului, scrie Hudson Institute, citând WSJ.

Câteva ore mai târziu, George Soros, în persoană la forum la vârsta de 91 de ani, a avertizat că victoria în războiul împotriva Rusiei lui Vladimir Putin este necesară pentru „salvarea civilizației” și a îndemnat Occidentul să ofere Ucrainei tot ce are nevoie pentru a birui.

Rețetele lor sunt radical diferite, dar percepțiile lor au multe în comun. Ambii bărbați cred că valorile și interesele americane fac din apărarea păcii în Europa un obiectiv primordial al politicii externe americane. Ambii se văd ca apărători ai ceea ce este mai bun în civilizația occidentală. Ambii văd războiul ca un șoc major pentru sistemul mondial și se tem de consecințele unei lungi lupte militare. Henri Kissinger și George Soros cred că Rusia este o problemă secundară pentru politica americană și că viitorul relațiilor dintre SUA și China are o importanță mult mai mare pe termen lung.

Unde nu sunt de acord Kissinger și Soros

Unde nu sunt de acord este cu privire la natura ordinii și civilizației pe care încearcă să le conserve. George Soros, la fel ca administrația Biden, vede problema dominantă în politica mondială ca pe o luptă între democrație și totalitarism. Democrațiile sunt obligate prin lege să respecte drepturile cetățenilor lor acasă și trebuie să se comporte sub restricțiile dreptului internațional în străinătate.

Soros, la fel ca administrația Biden, vede problema stringentă în politica mondială drept o luptă între democrație și totalitarism. Democrațiile sunt obligate prin lege să respecte drepturile cetățenilor lor în propria țară și să acționeze sub constrângerile dreptului internațional în străinătate.

Dictatorii resping astfel de limite atât acasă, cât și în străinătate, iar invazia lui Putin în Ucraina este la fel de ilegală ca tratamentul aplicat de acesta dizidenților de acasă.

Atacul său asupra Ucrainei este un atac asupra principiilor fundamentale ale ordinii internaționale, iar dacă acest atac reușește, politica internațională va reveni la legea junglei, prin care, așa cum au spus cândva atenienii melienilor, în timpul Războiului Peloponesiac, „cei puternici fac ceea ce pot și cei slabi suferă ceea ce trebuie“.

Kissinger este pragmatic

Poziția lui Kissinger este mai puțin ideologică. În lume au existat întotdeauna și vor exista mereu multe tipuri de guvernare. Treaba Americii este de a crea și de a menține un echilibru de putere care să ne protejeze libertatea proprie și a aliaților noștri, cu cele mai mici riscuri și costuri posibile.

Nu este treaba noastră să-i convertim pe ruși și pe chinezi la evanghelia democrației și e nevoie să recunoaștem că marile puteri rivale au drepturi și interese ce trebuie respectate.

După cum a spus Kissinger audienței de la Davos, Rusia este și va rămâne un element important în sistemul statal european, iar o pace durabilă trebuie să admită această realitate inevitabilă.

Detalii despre semnificațiile istorice găsiți în numărul următor din Evenimentul Istoric.

Ce a spus Mr. Realpolitik

Primele lovituri au fost date de domnul Realpolitik, Henry Kissinger.  Kissinger a spus tuturor că este timpul să înceapă negocierile pentru o înțelegere cu Rusia în curând: „Negocierile pentru pace trebuie să înceapă în următoarele două luni, cea ce se întâmplă [înainte de conflict] creează revolte și tensiuni care nu vor fi depășite cu ușurință”, a spus diplomatul veteran în vârstă de 98 de ani despre criză. Rezultatul va determina restul relațiilor Europei cu Rusia și Ucraina deopotrivă, a spus el. „În mod ideal, linia de demarcație ar trebui să revină la status quo ante”, a spus el.

„Cred că continuarea războiului dincolo de acest punct l-ar transforma nu într-un război pentru libertatea Ucrainei, care a fost întreprins cu mare coeziune de către NATO, ci într-un război împotriva Rusiei însăși”, a adăugat el.

Registration

Aici iti poti reseta parola