Așa începe prezentarea județului pierdut din lucrarea „Țara Românească”, elaborată, în 1938 sub conducerea profesorului Dimitrie Gusti. Din aceeași sursă mai aflăm:
Relieful este un podis deluros (parte integranta din întinsul podis moldovenesc). Prin mijlocul judetului trece piezis de la NE catre SE, o culme înalta (200-300 m) si strâmta (4-8 km) care desparte bazinul Prutului de al Nistrului.
Înauntrul acestor doua bazine, numeroase culmi prelungi si mai rotunjite se ramifica, lasându-se în trepte, printre afluentii celor doua ape. De aici, aspectul valurat al reliefului acestui judet a carui unitate teritoriala, imperfecta, consta în faptul ca închide între granitele sale obârsiile celei mai întinse parti din vaile Basarabiei de Nord.
Aproape tot judetul e o stepa (cunoscuta stepa a Baltilor), care a produs si aici solul atât de fertil, cunoscut în stiinta sub numele de cernoziom « chocolat ».
Stepa Baltilor difera totusi de stepa Pontica fiind mai bogata în plante cu flori (de origine sarmatica) si foarte saraca în ierburi de origine meridionala. Padurea de stejar s-a pastrat numai pe câteva din dealurile înalte, situate în Nordul judetului.
Vechime si dezvoltare istorică
Judetul Bălți si-a luat numele de la orasul capitala. El a fost creat de Rusi, dupa anexarea Moldovei dintre Prut si Nistru, din partile judetului Iasi, trecute sub dominatia lor. I s-a dat drept capitala orasul Balti, proprietate particulara a unui oarecare Panaiot.
Dupa Unire, în loc sa fie trecut din nou judetului din care s-a desprins, judetul Bălți si-a vazut consacrata fiinta administrativa.
Starea populației
Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul Balti numara de 386.476 locuitori.
La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Balti a fost de 429.638 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 43.162 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 11,2 %.
Economia
Asezat pe un pamânt deosebit de fertil, judetul Bălți este prin excelenta agricol. Productia sa agricola a dat nastere unei puternice industrii alimentare.
Judetul ocupa o suprafata totala de 526.000 ha. Suprafata arabila este de 388.803 ha, adica 89,77% din suprafata judetului si 1,32 % din suprafata totala a tarii.
Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 13.615 ha, adica 3,50%, iar mica proprietate 375.188 ha, adica 96,50%. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 326. 664 ha.
