Masacrul celor 66 de oameni
În urma masacrului minerilor, un grup de anarhiști au complotat pentru a-l aduce pe Rockefeller și pe fiul său, John D. Rockefeller Jr. în fața unor represalii. Conflictul care a dus la masacrul Ludlow a început cu o grevă a minerilor în septembrie 1913. Pe 6 aprilie 1914, John D. Rockefeller Jr. a mărturisit în fața Congresului că „greva a fost impusă companiei din exterior”, profitând de ocazie pentru a învinui sindicatele pentru problema în creștere a muncitorilor.
La 20 aprilie 1914, Rockefeller a orchestrat cele mai vicioase represalii, din istoria americană, unei companii împotriva muncitorilor săi. Familia a avut sprijinul guvernatorului din Colorado, care a adus Garda Națională pentru a pune capăt grevei. Trupele s-au dus într-o zonă de mineri de lângă Ludlow unde au deschis focul asupra celor aproximativ 1.000 de muncitori și a familiilor lor. Minerii au încercat să se lupte, însă fără a avea un rezultat, unul dintre lideri fiind ucis în încercarea de a ajunge la un armistițiu.
Femeile și copiii au căutat să scape de gloanțe săpând gropi sub corturile lor pentru a se ascunde. Ulterior, trupele au dat foc corturilor, iar dimineața următoare au fost găsite corpurile a 11 copii și două femei într-o groapă, toți murind din cauza incendiului. În total, 66 de persoane au murit în timpul acestei greve. În final, nu a fost întreprinsă nicio acțiune legală împotriva celor implicați în acest masacru.
La câteva zile după masacrul de la Ludlow, scriitorul Upton Sinclair i-a scris o scrisoare lui John D. Rockefeller Jr. „Am intenția de a vă acuza pentru crimă în fața oamenilor din această țară. Acuzațiile vor fi trimise justiției și cred că verdictul va fi „ vinovat ”, avea să spună scrisoarea. Cu toate acestea, alții au venit cu o alte idei privind soarta lui Rockefeller Jr.
După masacrul Ludlow, protestatarii s-au răspândit în mai multe locuri care erau asociate cu familia Rockefeller. Un grup mic de oameni care făceau parte din Muncitorii Industriali ai Lumii, o organizație a muncii, a căutat o soluție radicală pentru problema care îl avea ca actor principal pe Rockefeller. Astfel, a fost elaborat un plan pentru eliminarea definitivă a lui John D. Rockefeller și a fiului său, iar soluția finală s-a decis să fie o bombă.
Un plan eșuat
În timpul fabricării bombelor, complotiștii au avut parte de un accident cumplit. Pe 4 iulie 1914, dinamita pe care o foloseau pentru crearea bombei a explodat, astfel încât acoperișul clădirii din New York pe care îl foloseau a distrus mai multe etaje.
Patru persoane au murit în acest incident, inclusiv trei bărbați implicați în complotul împotriva familiei Rockefeller. Unul dintre supraviețuitori a decis să povestească ulterior că mai mulți oameni au încercat să-l asasineze pe Rockefeller. În ciuda acestor eforturi, John D. Rockefeller a trăit până la vârsta de 97 de ani.
