Investiție istorică în Israel a unui șeic arab care recunoaște Ierusalimul drept capitala statului evreu

 

Clubul de fotbal Beitar Ierusalim a anunţat că a vândut unui șeic arab 50% din acţiuni.

Tranzacţia are loc pe fondul unui val de acorduri comerciale între Israel şi Emiratele Arabe Unite, după decizia din luna septembrie de restabilire a relaţiilor diplomatice oficiale.

Într-un comunicat postat pe site-ul său oficial, citat de Agerpres, Beitar a precizat că achiziţia făcută de şeicul Hamad Bin Khalifa Al Nahyan include şi un angajament de a investiţi peste 300 milioane de shekeli (92,18 milioane dolari) în clubul din Oraşul Sfânt, pe parcursul următorilor zece ani.

Beitar Ierusalim este un bastion al politicii israeliene de dreapta, având un grup de suporteri cunoscut sub numele de „La Familia” care s-a comportat abuziv mod mod deschis faţă de minoritatea arabă din Israel.

În comunicatul său, Beitar îi citează pe şeicul Hamad, care a afirmat: „Sunt încântat să fiu partener într-un club atât de glorios, de care am auzit atât de mult vorbindu-se şi într-un oraş atât de mare, capitala Israelului şi unul dintre cele mai sfinte oraşe din lume”.

Referirea la Ierusalim ca şi capitală a Israelului este semnificativă, având în vedere statutul oraşului, una dintre problemele esenţiale ale conflictului israeliano-palestinian.

Israelul consideră Ierusalimul drept capitala sa, o poziţie împărtăşită şi de Statele Unite, dar nerecunoscută de majoritatea statelor.

În urma acordului de stabilire a legăturilor cu Israelul, conducătorii Emiratelor Arabe Unite au precizat că susţin înfiinţarea unui stat palestinian cu Ierusalimul de Est drept capitală.

Între anii 1917-1948, Ierusalimul a fost sediul administrației britanice în Palestina, inclusiv al înalților comisari britanici.

În urma războiului arabo-israelian din 1948-1949, orașul a fost împărțit în două zone: cea de vest, mai nouă în cea mai mare parte, a rămas sub controlul Israelului, iar cea de est, incluzând orașul vechi, cucerite de Legiunea Arabă, a intrat în componența statului arab al Iordaniei cu capitala la Amman.

În decembrie 1949 Ierusalimul, respectiv partea lui de vest, a fost proclamat de David Ben Gurion capitală a noului stat evreiesc Israel‏‏.

În iunie 1967, în cursul Războiului de Șase Zile armata israeliană a ocupat partea de est a orașului, inclusiv orașul vechi, realizând reunificarea teritorială a localității.

La 30 iulie 1981 Ierusalimul de acum întregit a fost proclamat de Knesset drept capitala Israelului.

Însă în ultimele decenii mișcarea națională arabă palestiniană reprezentată de Organizația pentru Eliberarea Palestinei, și după 1994 Autoritatea Națională Palestiniană revendică și ea Ierusalimul, cel puțin partea lui de est, drept capitală a statului arab palestinian viitor.

Revendicările religioase și politice arabe în Ierusalim sunt susținute, în afară de Liga Arabă, și de Conferințele statelor islamice care au numit un Comitet al Ierusalimului prezidat de regele Marocului.

Orașul are o populație de 850.000 de locuitori (estimare din 2016); aglomerarea urbană totalizează aproximativ 1.088.000 de locuitori. Limitele municipale ale Ierusalimului de astăzi au fost stabilite în urma „războiului de șase zile” folosindu-se criterii „strategice” și nu de urbanism.

Orașul Vechi cuprins între zidurile ridicate în secolul al XVI-lea în timpul Imperiului Otoman și domniei sultanului Suleiman Magnificul, are o suprafață de circa un km pătrat, iar Ierusalimul în limitele lui municipale ajunge la 125 de km pătrați.

După reunificarea și extinderea orașului în anul 1967 a început o intensă activitate de construcție de cartiere noi, amplasate la sud (Gilo, Har Homa), la nord și nord-vest (Ramot, Ramat-Eșkol, Ghivat Țarfatit), sau la nord-est (Neve Yakov și Pisgat Zeev).

Ierusalimul este un oraș eterogen, în care sunt reprezentate grupuri dintr-o vastă diversitate religioasă, națională și socio-economică. Așa-numita cetate veche (sau orașul vechi) este împărțită după o tradiție seculară în patru zone: iudaică, creștină, armeană (deși armenii sunt și ei creștini) și musulmană.