Când n’au de lucru, îşi fac socoteala bacşişurilor şi cotidiana constatare că… bărbații sunt mai galanţi decât cucoanele.
Cu toate acestea, ele preferă cucoanele, pentru că sunt mai dispuse să le asculte istorioarele, amărăciunile, bucuriile, poveştile de dragoste şi necazurile… profesionale.
Dimpotrivă, Domnii nu ascultă ci povestesc ei din viaţa lor, uneori glume care se sfârşesc cu câte o mica tăietură şi câțiva stropi de sânge pe cari manichiurista cât ai clipi din ochi îi înăbuşă cu „creionul alb” gata pregătit pentru asemenea accidente.
Una, Domnişoara Marie, este o adevărată artistă în meşteşugul aranjării unghiilor.
Lucrează conştiincios, atent şi pe deasupra povesteşte frumos şi chiar cu oarecare talent întâmplări şi fapte.
A fost cândva nevasta unui industriaş şi astăzi are o fetiţa la şcoală. Pentru ea munceşte cât e ziua de mare şi pentru ea se trudeşte ca să rămână în stima patronului şi a clientelei.
Nu prea se amestecă în treburile celorlalte colege, pentru că şi meseria asta, ca mai toate, nu este lipsită de invidie, de intrigării şi de nimicuri. Alta, Katiuşa, şi-a făcut faima prin zgârcenia şi spiritul de economie excesiv şi necunoscut unor asemenea breslaşe.
Apoi Anişoara, cea mai veche dintre lucrătoare.
Lizica, taciturnă şi speriată de surprizele foarfecelui ascuţit, care poate face buclucuri; în sfârşit o altă blondă vorbăreaţă şi simpatică care oboseşte povestind în aşa fel ca clientul să nu simtă timpul pierdut într’o asemenea migăloasă operaţie.
Domnișoara Clara
Dar dintre toate, cea mai interesantă este Domnișoara Clara, care cu o îndemânare de pictor vopseşte părul cucoanelor şi smulge sprâncenele Domnişoarelor…
Înveşmântată într’un halat negru, cu pensule şi cu vopsele, Domnişoara Clara, săvârşește cu iuţeala unui adevărat scamator toate transformările imaginabile: dintr-un păr negru, ca fundul ciaunului, scoate un păr galben ca aurul sau roşu ca și cărămida; dintr-un păr blond ca beteala porumbului, face unul castaniu, roşu sau negru ca păcatul, după gustul şi capriciul clientei…
Domnişoara Clara este o artistă care face chiar ceva mai mult: ascunde în trăsături repezi de vopsea fină ghioceii părului care mijesc, impertinent, adeseori chiar înainte de vreme…
Arta vopsitului este intimă şi grea.
De aceia cucoanele nu prea îngăduie indiscreţii şi mâini nepricepute.
De acolo şi «celebritatea» Domnişoarei Clara, pe care o vezi intrând şi ieşind, transpirată din cabina magică!
Misterele cabinei sunt multe şi vai de faima salonului dacă Domnişoara Clara ar fi o guralivă cum sunt atâtea altele!
Artă – discreţie şi vopsea bună: iată deviza acestei specialiste.
Ici şi colo, se mai aude câte un protest în fundul cabinei: nu e nuanţa mea!
Mai închis! Mai deschis!
Bărbatu meu nu mă lasă aşa oacheșă cum sunt cu părul bălan din cale afară! Vrei sa divorţeze bărbatu-meu din cauza părului?
Dar maestra ştie repede să satisfacă orice obiecţiune, pentru că pensulele şi vopseaua îi permit să săvârşească toate minunile…
O doamnă lăudând talentul Domnişoarei Clara, povestea ceea ce i s’a întâmplat, odată, într’un alt salon …
– Eu aveam părul blond. Mi l’am făcut negru ca pana corbului şi multă vreme mă duceam la domnişoara X de mi-l vopsea aşa cum doream. Într’o zi, domnişoara distrată, mi l’a făcut roşu – un roşu aprins de cerneală.
Şi cum eram grăbită, m’am dus aşa într’un salon unde cucoanele au râs de mine şi una mai răutăcioasă mi-a spus:
Draga mea, balul mascat începe diseară la Eforie, nici într’un caz aici… Am plâns de supărare şi-o săptămână întreagă nu mi-am revenit în fire…
Smulsul sprâncenelor
Cea mai recentă inovaţiune: smulsul sprâncenelor.
Operaţiunea se numeşte în limbajul cucoanelor «depilaţie».
