Online

Industria Basarabiei la 1921 şi un CONGRES al Societăţii FEMEILOR ortodoxe române desfăşurat la Chişinău în acelaşi AN

 Cătălin Pena
Industria Basarabiei la 1921 şi un CONGRES al Societăţii FEMEILOR ortodoxe române desfăşurat la Chişinău în acelaşi AN

Eugeniu N. Giurgea publica, în 1921, un studiu despre industria Basarabiei, din care revista Răsăritul, organ al Caselor Naţionale, spicuia la rubrica BASARABENE:

Industria este slab reprezentată. Dacă la oraşe o găsim cu oarecare desvoltare, la sate se prezintă în cele mai multe împrejurări în mod cu totul primitiv.

Singură, industria lemnului morăritului are o desvoltare mai mare. Toate celelalte fabrici sunt foarte primitive, cu instalaţiuni care nu corespund cerinţelor fabricaţiunei occidentale. Pentru moment se găsesc în toată Basarabia 232 fabrici la oraşe cele mai multe la nordul şi şi mijlocul Basarabiei şi mai puţine în sudul ei. Majoritatea fabricilor din această provincie sunt de săpun şi ulei vegetal, şi anume aceste două la un loc sunt în total 60 dintre care 25 numai în oraşul Bălţi, iar restul în celelalte oraşe ale Basarabiei.

Aceste 232 fabrici pot să fie considerate mai mult ca un fel de ateliere industriale decât fabrici propriu zise.

Anul trecut în toate fabricile din Basarabia au fost 1962 lucrători dintre care 341 femei şi 1621 bărbaţi. Număr mic în raport cu numărul total al fabricilor şi făcând socoteală aproximativă vedem că revin 8 lucrători de fiecare fabrică.

Deci vedem că este nevoe pentru propăşirea industriei basarabene în viitor, ca să facă tot posibilul spre a se aduce combustibilul necesar pentru purtarea maşinei pe de o parte, iar pe de altă parte de a se înlesni această industrie cu capitalul care actualmente lipseşte, tocmai ca să facă faţă la cerinţele de plată enorm de mari ale lucrătorilor. Numai astfel va putea ea să fie de un profit real Basarabiei şi României întregi.

Născut în 1882, Eugeniu N. Giurgea a fost Licenţiat în ştiinţe din Bucureşti, Diplomat în agronomie de la Universitatea din Berlin, Profesor la liceul din Botoşani.

În zilele în care Giurgea îşi publica studiul, la Chişinău se ţinea, potrivit aceleiaşi reviste, “măreţul congres al Societăţii femeilor ortodoxe române”, iar din “darea de seamă pe care a făcut-o d-na Cantacuzino, s’a putut vedea cu satisfacţie, opera desăvârşită prin devotamentul şi sufletul larg al femeilor române. În trezirea credinţei în popor, femeile au cel mai înalt rol. Sufletul femeii e împodobit, înainte de toate, cu sentimentul religiozităţei. Iată de ce suntem convinşi că opera societăţei femeilor ortodoxe române va fi dusă la bun sfârşit”.

 

 

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric