Descrierea lui Hesiod pare să se potrivească cu misterioasele ruine labirintice de la situl Chavin de Huantar (foto) din Anzii peruvieni, potrivit dr. Enrico Mattievich, profesor de fizică pensionat de la Universitatea Federală din Rio de Janeiro.
Dr. Mattievich a scris o carte intitulată „Călătorie către infernul mitologic”, în 2011, care sugerează că Infernul în care a călătorit eroul epic grec Odiseu este situat în America de Sud.
O parte a acestei cărți explorează asemănările dintre Chavin de Huantar și descrierea lui Hesiod.
Nu numai că descrierile geografice ale lui Hesiod se potrivesc sitului, dar legendele locale se potrivesc și cu mitul grecesc, iar artefactele din templu par să corespundă descrierii poetul grec.
Asemănări geografice
Hesiod a scris despre locuința gorgonelor:
„… Sumbru și umed și detestat chiar de zei – această prăpastie este atât de mare încât, odată trecute porțile, nu se ajunge la fund în cursul unui an întreg, ci ești aruncat în mări furtunoase…”.
Mattievich se întreabă dacă acest lucru descrie gura râului Amazon.
Sau descrie lungimea călătoriei periculoase peste ocean până în America de Sud, urmată de călătoria pe Amazon până la porțile Pongo de Manseriche – un defileu adânc și îngust care sugrumă râul Marañon.
În Marañon se formează adesea vârtejuri periculoase.
Hesiod a scris:
„Există, de asemenea, Casa mohorâtă a nopții, nori înfricoșători o învăluiesc în întuneric. Înaintea ei [Casa Nopții] … [Atlas] stă drept”.
Chavin de Huantar este o stâncă înaltă în fața Anzilor mult mai mari.
Este „Casa Nopții” – locuința Gorgonei?
Este „Atlasul” unul dintre munții Anzilor?
O sculptură a unei zeități îngrozitoare în mijlocul ruinelor labirintice din Chavin de Huantar este Gorgona din mitul grecesc, potrivit lui Mattievich.
Sculptura „Gorgon” este descrisă ca înlănțuită în mijlocul labirintului subteran, pe un stâlp de aproximativ 4,5 metri înălțime.
Statuile din jurul palatului sunt capete de piatră grotești, care, poate, înfățișează martorii împietriți ai puterii Gorgonei.
Deasupra Gorgonei este o mică cameră de sacrificiu din care sângele victimelor curgea în gura zeității.
Mattievich a scris despre experiența sa vizitând site-ul:
„M-am confruntat cu impunătorul stâlp de piatră… Am încercat să-mi imaginez cât de oribil trebuie să fi fost să-l văd acoperit de sânge.
Dacă suferința și angoasa ar putea să-și lase amprenta asupra materiei, acel stâlp ar conține cu siguranță toate suferințele Iadului”.
Sculptura seamănă cu reprezentările Gorgonei găsite în Europa, a spus Mattievich, citând și alți autori care au remarcat aceste asemănări.
De exemplu, în 1926, antropologul José Imbelloni a comparat sculptura de la Chavin de Huantar cu capul Gorgonei din secolul al VI-lea de la sanctuarul din Siracuza din Sicilia.
Imbelloni a încetat să spună că sculptura peruviană este de origine greacă, dar a găsit că asemănarea a împins granița credinței că oamenii din Peru ar fi putut crea o statuie atât de similară din întâmplare.
De când datează situl Chavin de Huantar nu este cunoscută exact. Mattievich a explicat că ar ptea fi din 1300 î.Hr.
Miturile locale se potrivesc cu legenda greacă?
Un mit Chavin ulterior despre zeul Huari este o versiune peruviană a mitului grecesc al lui Perseu, a spus Mattievich.
Se spune că localnicii l-au invitat pe Huari la o sărbătoare, planificând să-l prindă și să-l omoare acolo.
