În 1918 a prezentat actul Unirii la Bucureşti, în 1948 a fost întemnițat de comuniști

 

Arestat în 1948, a fost întemniţat la Sighet între 1950 și 1955, fixându-i-se apoi domiciliul obligatoriu la mânăstirea Căldăruşani. A murit la Bucureşti, în ziua de 28 mai 1970.

Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu s-a născut în comuna Milaşu Mare, judeţul Bistriţa Năsăud, la 30 ianuarie 1885.

După studii gimnaziale la Reghin, Târgu Mureş şi Blaj (1896-1904), efectuează studii teologice la Roma (1904-1910), unde obţine doctoratul în teologie şi filosofie, în 1910, an în care este şi hirotonit preot.

Revenit în ţară, este secretar la Episcopia Lugojului (1910-1913), profesor la Seminarul Teologic din Lugoj (1913-1914), episcop de Gherla (1917-1948).

La Alba Iulia

A participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, unde a fost ales membru în delegaţia care a prezentat actul Unirii la Bucureşti şi în Marele Sfat al naţiunii române, după 1919 fiind senator.

Ca episcop, a dirijat activitatea Academiei Teologice din Cluj-Gherla şi a Şcolii Pedagogice de Fete din Gherla, unde a construit clădiri noi necesare activităţii cultural-editoriale şi misionare din eparhie.

A desfăşurat o intensă activitate culturală în cadrul Asociaţiunii Transilvane pentru Limba Română şi Cultura poporului Român (ASTRA), a publicat diferite cuvântări, predici, pastorale şi articole, cele mai multe în periodicul eparhiei „Curierul Creştin”.

Din 1930, sediul Episcopiei de Gherla a fost mutat la Cluj, unde Iuliu Hossu a păstorit până în 1948.

Foto: Regina Maria, episcopul Iuliu Hossu și Regele Ferdinand

Sursa: Agerpres

Parteneri