La nouă ani, după moartea tatălui său, Giacomo Balla a renunțat la muzică și a început să lucreze într-o atelier de tipografie litografică.
Până la vârsta de 20 de ani, interesul său pentru arta vizuală s-a dezvoltat la un nivel atât de mare încât a decis să studieze pictura la academiile locale, iar mai multe dintre primele sale lucrări au fost prezentate la expoziții.
După studii academice la Universitatea din Torino, Balla s-a mutat la Roma în 1895, unde s-a întâlnit și ulterior s-a căsătorit cu Elisa Marcucci.
Câțiva ani a lucrat la Roma ca ilustrator, caricaturist și pictor de portrete.
În 1899, lucrările sale au fost expuse la Bienala de la Veneția, iar în anii următori arta sa a fost expusă la expoziții importante din Roma și Veneția, precum și la München, Berlin și Düsseldorf, la Salon d’Automne din Paris și la galerii din Rotterdam.
În jurul anului 1902, a predat tehnici divizioniste lui Umberto Boccioni și Gino Severini.
Influențat de Filippo Tommaso Marinetti, Giacomo Balla a adoptat stilul futurist, creând o reprezentare picturală a luminii, mișcării și vitezei.
A fost unul dintre fondatorii futurismului, mişcare a modernismului artistic italian, celebrând noua eră a tehnologiei moderne.
A semnat în 1910, împreună cu Gino Severini, Carlo Carrŕ și Luigi Russolo, „Manifestul picturii futuriste”, scris de poetul Filippo Tommaso Marinetti cu un an mai înainte.
În 1915, a semnat „Manifestul construirii futuriste a universului”.
Futurismul devine, aşadar, o mişcare interdisciplinară, care intervine în toate sferele creaţiei artistice.
Pictura celor cinci artişti italieni futurişti este adaptată timpului în care trăiesc, constituindu-se în avangarda artistică, corespunzând avangardei tehnologice.
Primii pictori futurişti au încercat să redea figuri şi obiecte în mişcare.
În „Fata alergând pe balcon”, Balla a încercat să creeze ideea de mişcare, prezentând picioarele fetei în alergare în imagini repetate şi succesive. Alte tablouri, precum „Câinele în lesă”, au încercat să exprime viteza prin suprapunerea de imagini.
Avântul luat de această mişcare avea în curând să fie eclipsat de apariţia cinematografiei.
Futurismul a încetat după Primul Război Mondial, când a început a fi asociat cu fascismul.
Balla a încercat să-şi schimbe stilul, mai întâi prin trecerea la abstract, şi mai apoi, în 1931, trecând la figuri.
A murit la 1 martie 1958.
Foto sus: Giacomo Balla, 1912, Dinamismo di un Cane al Guinzaglio (Dinamismul unui câine pe lesă), Galeria de artă Albright-Knox
