Cum a ajuns Franța să acorde protecție unor criminali?
Dincolo de relațiile sale cu liderii originalei democrații românești, Mitterrand era un vechi prieten și protector al asasinilor, mai precis al teroriștilor italieni de extremă stânga. Acestor oameni, condamnați de justiția italiană pentru asasinate, președintele francez le acordase protecție în numele unei politici care avea să capete numele „doctrina Mitterand”.
Mitterrand și-a definit doctrina în discursul ținut la Palais des sports din Rennes pe 1 februarie 1985. El i-a exclus pe teroriștii încă activi de pe lista celor care puteau să se bucure de protecția franceză.
Pe 21 aprilie 1985, la cel de-al 65-lea Congres al Ligii pentru Drepturile Omului, șeful statului francez, a declarat că teroriștii italieni (evident, numai cei de extremă stângă) care au rupt cu trecutul lor violent și au fugit în Franța vor fi protejați și nu vor fi extrădați în Italia:
„Refugiații italieni (…) care au participat la acțiuni teroriste înainte de 1981 (…) au rupt legăturile cu mașina infernală la care au participat, au început o a doua fază a vieții lor, s-au integrat în societatea franceză (.. .)am spus guvernului italian că sunt feriți de orice sancțiune prin intermediul extrădării”.
Această declarație de politică incredibilă a devenit, în sfidarea oricărei legalități, linia după care s-a ghidat justiția franceză când a fost vorba de extrădarea teroriștilor sau activiștilor italieni de extremă stângă până în 2002.
Franța a extrădat numai doi criminali
Într-un îndelung așteptat act de dreptate, guvernul Raffarian din timpul președinției lui Jacques Chirac a admis extrădarea unui fost membru al grupării teroriste comuniste Brigăzile Roșii. E vorba de Paolo Persichetti (condamnat în Italia la 22 de ani de închisoare pentru complicitate morală la uciderea generalului Licio Giorgieri), care, țineți-vă bine, în Franța ajunsese să predea sociologie la universitate.
În 2004, Franța a mai renunțat să protejeze un terorist italian de stânga. E vorba de Cesare Battisti, condamnat la închisoare pe viață în Italia pentru patru crime (doi polițiști, un bijutier și un măcelar). Battisti a ajuns. însă, foarte greu în mâinile autorităților italiene. Din Franța a fugit în Mexic, înainte de a se stabili în Brazilia, unde a trăit liber până la un ordin de extrădare emis în decembrie 2018. Apoi a fugit la Santa Cruz în Bolivia, unde a fost arestat în 2019 de o echipă Interpol și extrădat în Italia, unde este în prezent arestat.
Se face în sfârșit dreptate victimelor?
Dar Persichetti și Battisti sunt excepțiile. De „doctrina Mitterand” au profitat aproximativ 300-400 de teroriști. Zece dintre ei au fost arestați în zorii zilei de 28 aprilie, la cererea autorităților italiene. Soarta lor va fi decisă de camera de anchetă a Curții de Apel din Paris la începutul lunii ianuarie 2022.
Drept urmare, stânga franco-italiană a început demersurile pentru a înduioșa justiția. Într-un text halucinant publicat în progresistul ziar „Le Monde” de scriitorul Erri De Luca, el însuși fost membru al organizației teroriste Lotta Continua, se afirmă: „Sunt o mână de italieni, francezi cu inima de mai bine de jumătate de viață, care și-au susținut cauza în justiția franceză. Ei au fost primiți în Franța în îndepărtatul secol al XX-lea, cu condiția de a-și lua rămas bun de la arme. Au respectat-o. Nu sunt ilegali, au domiciliul legal. Aceștia au fost primiți de președintele Mitterrand pentru că în Italia exista o lege specială conform căreia simpla declarație a unui informator, numit colaborator al justiției, era suficientă pentru a fi arestat și supus arestării preventive până la cinci ani, fără proces. Nu a fost necesară nicio dovadă a acestor denunțuri. În plus, am fost condamnați pentru apartenența la un grup armat, fără a fi vorba responsabilități individuale. O persoană care adăpostise un fugar avea aceeași responsabilitate”.
Evident, Erri de Luca minte cu nerușinare, dar nimeni nu-i verifică spusele. Pentru comuniști nu se pune în mișcare niciun FactCheck. Cei zece italieni nu sunt niște victime ale unei justiții nedrepte, ci niște criminali odioși. A recunoscut-o chiar biroul președintelui francez Macron, care a anunțat că poliția franceză i-a arestat numai pe militanții vinovați de „crime sângeroase”.
Cine sunt teroriștii italieni care riscă extrădarea?
Astfel, printre teroriștii italieni care riscă extrădarea în Italia se numără Giorgio Pietrostefani, co-fondator al grupusculului Lotta Continua (Luptă continuă), condamnat la 22 de ani de închisoare pentru rolul său în asasinarea comisarului de poliție Luigi Calabresi din Milano în 1972 .