Forțele Aeriene americane investesc 5,8 miliarde de dolari pentru a construi aproape 2.000 de avioane Valkyrie
Forțele Aeriene vor 5,8 miliarde de dolari pentru a construi aproape 2.000 de avioane Valkyrie dotate cu inteligență artificială, ca parte a inițiativei sale „următoarea generație de dominație aeriană
Aeronavele XQ-58A Valkyrie sunt menite să servească drept însoțitor robotic pentru aviatorii umani, oferind acoperire și manevrând în scenarii în care un pilot normal ar putea întâmpina dificultăți, a relatat The New York Times – și sunt ideale pentru misiuni sinucigașe în care un om ar fi puțin probabil să se întoarcă, după cum relatează Insider.
Mai târziu în acest an, aeronava va fi testată într-o simulare în care își va crea propria strategie pentru a urmări și distruge o țintă deasupra Golfului Mexic, a relatat Times.
Insider a relatat anterior că acest model de Valkyrie poate zbura cu peste 600 de kilometri pe oră. Altitudinea sa operațională este de peste 20.000 de metri, cu o rază de acțiune de 3.000 de mile nautice (peste 5.000 de kilometri). Alte modele, precum bombardierul XB-70 Valkyrie, care a zburat pentru prima dată în 1964, necesită piloți în cabina de pilotaj și au fost create doar câteva aeronave de acest tip.
Estimarea bugetară, pe care Congresul nu a aprobat-o încă, enumeră cheltuieli de 5,8 miliarde de dolari pe o perioadă de cinci ani pentru construirea avioanelor. Ea vine după mai mulți ani de zboruri de testare ale Forțelor Aeriene, în care vehiculul a fost folosit ca legătură de date pentru F-22, F-35 și pentru programul Skyborg al Forțelor Aeriene, care este un sistem bazat pe inteligență artificială pentru a controla avioane fără pilot, precum Valkyrie.
The Times a relatat că fiecare Valkyrie va costa între 3 și 25 de milioane de dolari – mult mai puțin decât un avion cu pilot uman
În timp ce programul „Next Generation of Air Dominance” al Forțelor Aeriene a obținut un sprijin militar larg, apărătorii drepturilor omului sunt îngrijorați că mașinile de război fără pilot deschid calea către un viitor în stilul „Terminator”.
„Treci peste o linie morală prin externalizarea uciderii către mașini – permițând senzorilor computerizați, mai degrabă decât oamenilor, să ia vieți omenești”, a declarat pentru Times Mary Wareham, director de advocacy al diviziei de armament din cadrul Human Rights Watch, un susținător al limitelor internaționale privind armele letale autonome.
Alți opozanți ai armelor cu inteligență artificială, cum ar fi organizația non-profit Future of Life Institute, numesc aceste progrese „roboți de sacrificiu”, deoarece luarea algoritmică a deciziilor în domeniul armelor permite o luptă mai rapidă care poate crește amenințările de escaladare rapidă a conflictului și imprevizibilitatea – precum și riscul de a crea arme de distrugere în masă.
Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, a declarat încă din 2019 că „mașinile cu puterea și discreția de a lua vieți fără implicarea umană sunt inacceptabile din punct de vedere politic, respingătoare din punct de vedere moral și ar trebui să fie interzise de dreptul internațional”.
