Mitropolitul Teofan I a fost cel mai apropiat colaborator şi sfetnic al lui Petru Rareş, domn al Moldovei de două ori (1527-1538; 1541-1546), părinte şi păstor duhovnicesc al Moldovei timp de 12 ani.
Era din obştea Mănăstirea Voroneţ, fiind unul din cei dintâi ucenici ai Sfântului Daniil Sihastrul.
Primind o aleasă creştere şi formare duhovnicească de la dascălul său şi având multă cunoştinţă de carte în şcoala de la Voroneţ, în anul 1522 s-a învrednicit a fi ales episcop al Eparhiei Rădăuţi.
Mitropolitul Teofan a format în Moldova, la mitropolia din Suceava, o vestită şcoală de pictori în frescă, printre care străluceau meşterul Dragoş Coman şi zugravul Toma din Suceava.
Școli de psaltichie
De asemenea, a rânduit stareţi dintre cei mai buni în mănăstiri şi a dezvoltat şcolile de copişti şi caligrafi de la Putna, Neamţ, Bistriţa, Probota şi Moldoviţa.
În aceste lăcaşuri de rugăciune şi de înaltă trăire duhovnicească ale Moldovei s-au copiat şi s-au tradus, cu binecuvântarea mitropolitului Teofan I, numeroase cărţi de cult şi scrieri ale Sfinţilor Părinţi.
Tot aici erau vestite şcoli de psaltichie şi de formare a tinerilor pentru preoţi la sate.
La îndemnul mitropolitului Teofan, voievodul Petru Rareş a zidit din nou şi a reînnoit mai multe biserici şi mănăstiri, ca: Mănăstirea Humor (1530), Mănăstirea Moldoviţa (1532), Catedrala Episcopiei din Roman (1542), biserica Sfântul Dumitru din Suceava (1535), Mănăstirea Probota (1527), Mănăstirea Bistriţa (1541-1546) şi altele.
La cerea sa, s-a pictat în frescă pronaosul bisericii de la Voroneţ, iar în anul 1543 donează Mănăstirii Voroneţ un Praxiu (Faptele Apostolilor), scris pe pergament de diaconul Mihail.
În vara anului 1546, mitropolitul Teofan I s-a mutat la cele veşnice şi a fost înmormântat în biserica Mănăstirii Voroneţ, alături de Sfântul Daniil, părintele său duhovnicesc.
Sursa: Agerpres
