Fabuloasa viață a Dumnezeului norilor de foc – Basil Zaharoff

 

Basil Zaharoff a trăit între 1849 și 1936 și a fost unul dintre cei mai bogați oameni ai vremurilor sale.

Despre el se spune că a vândut un submarin Greciei, apoi i-a convins pe turci că sunt descoperiți în fața submersibilului grecesc.

Ca să fie pregătită în cazul unui conflict cu Grecia, Turcia a cumpărat două submarine.

Apoi, a convins și Rusia să cumpere două submarine, asigurându-i pe ruși că Marea Neagră er deja controlată de submarinele turcești. Numai că niciunul dintre cele cinci submarine nu funcționa.

Dar să redăm povestea lui Basil Zaharoff așa cum este ea spusă în Revista Economică din 21 octombrie 1944:

În galeria financiarilor de geniu Zaharoff ocupă un loc tot atât de interesant ca şl Rockefeller cu toate că poate nu era aşa de bogat ca acesta din urmă. Lumea i-a dat porecla de „regele tunurilor” deoareee se specializase în furnituri de armament.

Unii îl numesc „europeanul misterios”, alții „eliberatorul Greciei”, alţii „spiritul cel rău al lui Lloyd George”, iar alţii „Dumnezeul norilor de foc” etc.

Mai mult sau mai puţin, Vasile Zaharoff a meritat toate aceste porecle.

Peripeţiile prin care a trecut, sunt foarte variatea La zece ani era sfârnar de ocazie; la cincisprezece ani era „piccolo“ la o cafenea; la douăzeci de ani escroc urmărit de toate poliţiile dintre Constantlnopol şi Londra; apoi deţinut, contrabandist de arme, trubadurul unei ducese spaniole şi la urmă multimilionar şi baron englez. Se spunea că la epoca sa era cel mai bogat om din Europa.

În politică făcea propagandă de război, avea sub comanda sa un consorţiu întreg de bănci între care şi banca de ruletă din Monte Carlo.

S-a născut în Odesa în 1849 din părinţi levantini: tatăl grec şi mama armeancă. Când era de zece ani tatăl său se mută în cartierul

Pera din Constantinopol, cartierul tuturor necăpătuiților. Micul Vasile vagabonda prin oraş; ducea cufere, făcea pe ghidul, curierul, ba se apucase şi de sarafie.

Unui unchi bogat îi plăcu băiatul deştept; îl luă la sine şi pe urmă îl făcu companion. Afacerea prosperă trei ani, dar la împărţirea profitului erau totdeauna certuri.

Tânărul Bazil pune însă energic capăt acestor stări levantine, adâncindu-şi mâinile până la coate în cassa de bani a unchiului; apoi fuge…

După câtva timp iată că apare la Londra. Era cât p-aci să devină un negustor respectabil în Trafalgar Square, însă furia şi răzbunarea unchiului îl urmăreau şi Basil face cunoştinţă cu procurorul englez.

Este arestat şi cauza ajunge la judecată, pare însă a fi foarte complicată, mai cu seamă că Basil neagă totul şi vrea să dovedească că el a înstrăinat din cassa de bani a unchiului numai sumele care îl competeau în calitate de companion.