„Săptămâna de lucru continuă”, marea invenție a bolșevicilor
Numai că nici conducerea de partid și de stat nu dormea. Ca să elimine apucăturilor retrograde și să dea un imbold producției, Iosif Stalin și ceilalți criminali din Politburo au inventat nepreryvka, adică „săptămâna de lucru continuă”.
În prima duminică din octombrie a anului 1929, optzeci la sută din forța de muncă a fost chemată în fabrici și uzine sau pe ogoare, Celelalte 20 de procente urmau să stea acasă. Săptămâna de șapte zile (șase lucrătoare și duminica liberă) dispărea. De acum înainte, tot omul sovietic lucra cinci zile și avea o zi de pauză. Ideea îi venise economistul și politrucului sovietic Yuri Larin, căruia i se rupea sufletul să vadă cum fabricile și uzinele se închideau duminica.
Nepreryvka trebuia să revoluționeze conceptul de muncă, să impulsioneze productivitatea și să facă respectarea îndatoririlor religioase prea supărătoare pentru a mai merita efortul.
Spre deosebire de săptămâna obișnuită de șapte zile, săptămâna continuă era un ciclu de cinci zile. Populația era împărțită în cât mai multe grupuri, fiecare cu propria sa zi de odihnă. Fiecare dintre cele cinci zile noi a fost marcată de un simbol adecvat din punct de vedere politic: snopi de grâu; stea roșie; secera și ciocanul; cartea; și budenovka, faimoasa șapcă militară din lână.
În calendarele sovietice din acea perioadă, zilele sunt marcate cu galben, portocaliu, roșu, violet și verde, astfel încât mujicii să înțeleagă când au de muncă și când trebuie să se odihnească.
Mujicii dau semne de nemulțumire
Cu tot pumnul de fier al partidului și al poliției politice, muncitorii au dat semne de disidență. În scrisori publicate chiar și de Pravda, oficiuosul Partidului Comunist, oamenii se plângeau că zilele libere nu mai au niciun rost: „Ce avem de făcut acasă dacă soțiile noastre sunt la fabrică, copiii noștri la școală și nimeni nu poate să ne viziteze? Nu este zi liberă dacă trebuie să o petreci de unul singur singur.”
Într-o înregistrare din jurnal datată cu puțin timp înainte de schimbare, istoricul Ivan Ivanovici Shitz a scris cu dispreț despre modul în care nepreryvka ucide duminicile și toate sărbătorile creștine și face imposibilă întâlnirea oamenilor în grupuri, fie ele sindicale sau politice, sau chiar familie. În cele din urmă, scria el, funcția sa principală era de a genera iluzia unei culturi a muncii intense.
Este foarte posibil, susține Eviatar Zerubavel, sociolog și autor al cărții The Seven Day Circle: The History and Meaning of the Week, ca reforma calendarului să fie legată de o aversiunea tradițională a marxismului față de familie.
