Erdogan recunoaște neajunsurile în urma cutremurului: „Este imposibil să fii pregătit pentru un astfel de dezastru”
O furie mocneşte şi creşte în opinia publică turcă. Cutremurul cu magnitudinea de 7,8 grade care a devastat sudul Turciei luni, 6 februarie, sporeşte presiunea asupra președintelui turc Recep Tayyip Erdogan cu trei luni înainte de alegerile prezidențiale și legislative care promiteau deja să fie strânse înainte de dezastru. Confruntat cu tot mai multe critici la adresa încetinirii și lipsei de organizare a ajutorului, liderul la putere din 2003 a mers miercuri în zona dezastrului și a început să-şi facă mea culpa.
„Desigur că există neajunsuri, este imposibil să fii pregătit pentru un astfel de dezastru”, a pledat el din provincia Hatay, lângă granița cu Siria.
Bilanțul cutremurului care a ucis peste 15.000 de oameni în total se ridică la peste 12.300 de morți pe partea turcă, cifră care se așteaptă să crească în continuare. Dar chiar înainte ca pământul să se cutremure la primele ore ale zilei de luni, terenul ceda sub picioarele președintelui Erdoğan, în timp ce acesta se confrunta cu o serie de crize înaintea scrutinului din 14 mai.
Abordarea sa neconvențională a economiei a declanșat o spirală inflaționistă care a dus la creșterea prețurilor de consum cu 85% anul trecut. Simțind pericolul, președintele a contraatacat. La câteva ore după cutremur, el a vorbit la o conferință de presă la Ankara – prima dintr-o serie lungă.
Miercuri, lângă epicentrul cutremurului din provincia Kahramanmaraş, el a îmbrățișat o femeie îndurerată în mijlocul ruinelor. Apoi s-a dus mai spre sud până în provincia Hatay, la granița cu Siria, unde numărul morților este și mai mare.
Recep Tayyip Erdoğan își amintește cu siguranţă că a fost incompetența autorităților în timpul ultimului mare cutremur din Turcia, în 1999, care a condus partidul său la victorie trei ani mai târziu. Prim-ministrul de atunci, Bulent Ecevit, fusese subiect de critici puternice pentru că a neglijat ajutorarea populațiilor.
De această dată, șeful statului a declarat imediat un nivel maxim de urgență, solicitând asistență internațională. Sprijinul a zeci de țări – inclusiv rivalii regionali – a venit rapid. Pentru experți, președintele își poate consolida poziția cu un răspuns ajustat. Sau poate pierde totul.
„Un răspuns eficient la urgență l-ar putea întări pe șeful statului și partidul său, AKP, prin crearea unui sentiment de solidaritate națională sub conducerea lui Erdoğan”, estimează într-o notă Wolfango Piccoli, de la firma de consultanță în risc politic Teneo, cu sediul la Londra. „Dacă ratează răspunsul după cutremur, Erdoğan ar putea pierde alegerile din mai”, nuanțează pe de altă parte Emre Caliskan, cercetător la Centrul de Politică Externă, cu sediul în Marea Britanie.
Frustrarea crește în regiunile afectate
Familiile sărace au denunțat, marți, un guvern care nu a putut să le vină în ajutor și să-i salveze pe cei dragi prinși sub dărâmături. Analistul Gonul Tol, care se afla în Turcia la momentul cutremurului și care și-a pierdut persoane apropiate în tragedie, a simțit că furia era palpabilă în Hatay.
„Nu pot să cred că el (Erdoğan) nu a simțit-o pentru că nivelul de frustrare, furia, am văzut-o cu ochii mei. Sunt sigur că va avea un impact”, spune directoarea programului Turcia de la Middle East Institute, cu sediul în Statele Unite.
În 1999, continuă ea, societatea civilă a lucrat neobosit pentru a ajuta victimele. Dar de data aceasta sunt mai puține organizații disponibile, deoarece Erdoğan le-a suprimat pe multe dintre ele în urma loviturii de stat eșuate din 2016.
„Douăzeci de ani mai târziu, nu suntem mai bine”, a declarat ea pentru AFP. „Erdoğan nu numai că a slăbit instituțiile statului, el a slăbit și societatea civilă turcă”.
Totuşi, Recep Tayyip Erdoğan nu se confruntă cu nicio critică din partea majorității mass-mediei, spun experții, oferindu-i un avantaj clar față de opoziție. Canalele de știri au vorbit foarte puțin despre impactul construcțiilor proaste după prăbușirea clădirilor, chiar și a celor care nu aveau nici un an… Guvernul adoptase totuși noi standarde în 1998.
„Opoziția susține că numărul mare de decese nu este legat doar de cutremur, ci și de construcții prost reglementate și de proastă calitate”, notează Emre Caliskan.
În 1999, presa criticase încetineala autorităților, însă nu şi de data aceasta.
„Mass-media națională care îl susține pe scară largă înseamnă, de asemenea, că Erdoğan va gestiona narațiunea oficială și poate profita de situație”, a declarat într-o notă Adeline Van Houtte, consultant senior pentru Europa la Economist Intelligence Unit.
