O serie de argumente au fost invocate de cei care proclamă nevinovăția Elisabetei.
În primul rând, Thurzò a luat măsura de a o închide imediat ce a devenit Palatin al Ungariei, determinând unii cercetători să sugereze că această mișcare a fost planificată în prealabil.
Thurzò îl ajutase pe regele Matia în eforturile sale de a-și extinde controlul asupra nobililor maghiari puternici și familia Bathory a intrat cu siguranță în categoria asta.
S-a mai spus că există dovezi că Thurzò a urmărit să pună mâna pe imensa bogăție a lui Bathory.
În al doilea rând, regele Matia și Familia Imperială îi datorau contesei usume importante de bani, pe care le puteau plăti, iar acest lucru ar fi putut oferi motive pentru eliminarea ei.
În plus, fiind văduvă responsabilă de o proprietate mare, Elisabeta putea fi suspect, după moda vremii, de vrăjitorie.
Acuzarea văduvelor că sunt responsabile de decese naturale a fost obișnuită în Europa Centrală în această perioadă.
Este imposibil să se cunoască adevăratele fapte din povestea Elisabetei, întrucât nu a fost niciodată judecată și, prin urmare, nu au existat documente oficiale ale cazului.
Se știe că mărturisirile presupușilor complici ai lui Elisabetei au fost obținute prin tortură.
Nu s-a găsit niciodată presupusa listă de victime a Elisabetei și nici alte documente cheie care ar fi putut arunca lumina asupra faptelor.
În general, este imposibil să fii complet încrezător în proclamarea inocenței Elisabetei sau a vinovăției ei.
Cu toate acestea, dacă nu apar alte dovezi care să o elibereze complet de acuzații, legendele vor vorbi pentru totdeauna de contesa însetată de sânge și de unul dintre cei mai brutali criminali în serie din toate timpurile.
- O lecție de diplomație uitată: audiența lui Vasile Alecsandri la Lordul Malmesbury, șeful diplomației britanice
- Sinodul Ecumenic de la Niceea Medalion aniversar la împlinirea a 1700 de ani (325-2025)
- Închipuit urmaș al lui Genghis-Han, admirat de Hitler „Baronul sângeros”, dușmanul feroce al statului bolșevic întemeiat de Lenin
