Evenimentul Istoric > Articole online > Elena Ceauşescu şi amantul infiltrat de Mosad. Noaptea Sfântului Bartolomeu
Articole online

Elena Ceauşescu şi amantul infiltrat de Mosad. Noaptea Sfântului Bartolomeu

Despre Elena Ceauşescu, celebra „savanta de renume mondial” a Republicii Socialiste România, au circulat multe poveşti despre apetitul carnal care o făcea să-şi piardă simţirile, iar una dintre cele mai controversate este cea legată de amorul consumat cu evreul Abraham Schechter, doctorul familiei Ceauşescu aproape două decenii. După Revoluţie, odată îndepărtat riscul vorbei care putea […]

Despre Elena Ceauşescu, celebra „savanta de renume mondial” a Republicii Socialiste România, au circulat multe poveşti despre apetitul carnal care o făcea să-şi piardă simţirile, iar una dintre cele mai controversate este cea legată de amorul consumat cu evreul Abraham Schechter, doctorul familiei Ceauşescu aproape două decenii.

După Revoluţie, odată îndepărtat riscul vorbei care putea fi şi ultima – în funcţie de natura şi gravitatea celor rostite, c-aşa era în socialism –, au apărut mai multe mărturii despre cazul Elena Ceauşescu-Abraham Schechter. În prim-plan apar figuri-cheie din apropiere cuplului care a preluat puterea în 1965, după moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Printre ele, generalul argeşean Nicolae Pleşiţă, care a şi plătit cu funcţia din cauza celor întâmplate, fiind destituit de la conducerea Securităţii. Abraham Schechter s-a îngrijit de familia Ceauşescu 17 ani şi nu avea cum să nu fie filat de Securitate, dar se pare că nu i-a păsat. Pesemne, simţea că influenţa lui îi asigura o oarecare imunitate, dar s-a înşelat amarnic, iar organismul său se pare că a cedat în cele din urmă sub influenţa unor agenţi străini…

Zăpăcit de farmecele irefutabile ale Elenei Ceauşescu

Sau poate că medicul soţilor Ceauşescu simţea că iubirea Elenei este atât de mare încât nimic rău nu i s-ar fi putut întâmpla vreodată. O gândire precară pentru o minte care avea pe mână primii doi oameni ai ţării… Oricum ar fi fost, Schechter nici nu se mai sinchisea să respecte nici măcar noţiunile elementare de precauţie.

Cel puţin, asta a susţinut Dumitru Burlan, fost colonel în serviciul de Gardă al Direcţiei 5 a Securităţii, în memoriile publicate după Decembrie 1989. În volumul intitulat „După 14 ani – Sosia lui Nicolae Ceauşescu se destăinuie”, fostul mare securist s-a referit la un episod în care unul dintre subalterni i-a dezvăluit ce văzuse într-o seară.

Vă vine să credeţi sau nu, dar se pare că Elena Ceauşescu a fost atât de răvăşitoare şi apetisantă în acea seară, încât medicul nu şi-a putut înfrâna pornirile primare şi a mângâiat fundul Tovarăşei. „Odată, în Primăverii, mi-a spus colegul meu care era de serviciu la vilă, cum cei trei au intrat cu maşina în curtea reşedinţei cuplului Ceauşescu.

Nicolae a coborât şi a început să urce scările pentru a intra în casă. În urma sa venea Elena, urmată de doctorul Schechter, ultimul fiind colegul meu. În timp ce urcau pe scări, cel care mi-a povestit scena a văzut cum doctorul a mângâiat-o uşor pe fund pe Tovarăşa“, a menţionat Burlan.

Practic, acela a fost primul indiciu care confirma legătura dintre Elene Ceauşescu şi medicul de origine evreiască, Abraham Schechter.

Noaptea Sfântului Bartolomeu şi generalul Pleşiţă

Era doar o chestiune de timp până ca informaţia despre primul semn al infidelităţii să ajungă la urechile lui Nicolae Ceauşescu. Nicolae Pleşiţă a povestit într-un interviu acordat revistei „Lumea Magazin” că, oricum, toţi medicii care deserveau nomenclaturiştii erau urmăriţi de Securitate. Cu atât mai mult, având în vedere rolul său, medicul evreu era şi mai monitorizat.

„Erau note informative: ce zicea Schechter despre Ceauşescu la consultarea cutare sau la masa cutare. Câteva fişete pline!”, a declarat fostul general de Securitate, care a divulgat că Geniul Carpaţilor l-a chestionat în legătură cu dosarul de urmărire al doctorului. Revenind la memoriile colonelului Dumitru Burlan, acesta a mai a subliniat că evreul nu se mai ferea nici de angajaţii din casa prezidenţială, nici de gărzi, când rămânea singur cu Elena. Finalul violent plutea în aer. Astfel, în anul 1973, Abraham Schechter s-a aruncat, aparent fără un motiv anume, de la etajul 5 al Spitalului Floreasca din Bucureşti. Oficial, a fost poveste cu parfum de sinucidere.

„Se zicea că s-a sinucis din cauza noastră. Ar fi simţit că-l urmărim. În noaptea de pomină – Noaptea Sfântului Bartolomeu, pentru mine, spune Pleşiţă – am fost analizat la sânge. «Ce-i cu dosarele alea?», m-a întrebat Ceauşescu. «Este urmărire informativă», am răspuns. «Păi cum?», s-a arătat nedumerit Ceauşescu. «17 ani a fost medic de colectiv. Trebuia să stăm cu lupa pe el», i-am spus eu.

«De ce?», a insistat el. «Pentru că, în fiecare dimineaţă, umblă în gâtul dumneavoastră.» Ceauşescu avea răguşeala aceea în gât şi atunci nu trebuia să mă intereseze dacă Schechter umbla cu bună-credinţă. I-am spus-o pe şleau”, a povestit generalul Pleşiţă.

Noaptea Sfântului Bartolomeu a fost un masacru comis asupra protestanților din Franța. Masacrul a fost declanșat de puterea de stat în noaptea dintre 23 și 24 august 1572, zi în care în calendarul romano-catolic este comemorat Sf. Bartolomeu.

Mosad şi-a amendat agentul în stil propriu

Consecinţele au apărut la scurt timp după sinuciderea lui Abraham Schechter. Nicolae Pleşiţă a plecat de la conducerea Securităţii şi a fost mutat ca şef al Direcţiei 1. Era acuzat că oamenii lui nu au fost destul de vigilenţi încât să împiedice moartea medicului. Dumitru Burlan a avut o altă ipoteză:

„A fost racolat de israelieni. Era de foarte mult timp luat în colimator de cei de la Direcţia 5 de la Filaj. Nu a fost vorba de niciun fel de sinucidere. Doctorul a fost eliminat chiar de Mosad, pentru că îşi depăşise atribuţiile transmise şi se încurcase cu Tovarăşa”, a declarat colonelul de Securitate.

sursa: universulargesean

Registration

Aici iti poti reseta parola