Evenimentul Istoric > Articole online > După moartea Regelui Oțetului din România, un mare savant uitat, vinul are monopol
Articole online

După moartea Regelui Oțetului din România, un mare savant uitat, vinul are monopol

Pe vremea domniei lui Alexandru Ioan Cuza, fabricanții de oțet făceau parte din „corporația rachierilor” și aveau de plătit o dare de șapte lei vechi pe lună.

Pe strada Vaselor din București, pe un teren vast, cu prelungire spre străzile vecine, se afla părăsită, în perioada interbelică, fabrica de oțet a doctorului Adolf Urbeanu, altădată cunoscută în întreaga țară.

Sub pământ erau bazine de beton căptușite cu plăci de sticlă, fiecare având capacitate între 10 și 20 de vagoane.

Această fabrică de produs oțet din alcool, ca și altele mai mici, erau pustii.

Odată cu moartea savantului Regelui Oțetului, dr. Urbeanu, s-a prăbușit și fabrica lui, ca și celelalte similare.

Legea de apărare a viticulturii

După moartea dr. Adolf Urbeanu, întâmplată în 1934, prin noua legea de apărare a viticulturii, în România s-a interzis cu desăvârșire atât esența de oțet preparată prin distilarea uscată a lemnelor, cât și oțetul fermentat din alcool, metodă care se întrebuința din plin în multe țări, mai ales în Germania.

Toată industria oțetului a intrat într-o dramatică transformare. Oțetul era obligatoriu să fie produs doar din vin.

Aparatele vechi, cu automate cronometrice de distribuire a maialei de alcool deveniseră nefolositoare.

De asemenea, nu mai era nevoie de bazinele uriașe, iar halele mari ale fabricilor rămăsesră pustii.

În schimb, podgorenii sperau că vor devein fabricanți de oțet.

Un inginer român deja brevetase un aparat mic și ieftin, cu care se putea fabrica oțet din vin, în condițiile prevăzute de lege.

Savantul Adolf Urbeanu

La Expoziţia Generală Română, de la București din 1906, Adolf Urbeanu a primit diplomă de onoare cu medalia de aur pentru lucrări știinţifice diverse, culori nevătămătoare pentru colorarea băuturilor și alimentelor, esenţe eterice și seminţe cultivate în ţară.

A fost un mare susținător al cultivării de soia în țara noastră.

În 1919, la București, a luat fiinţă societatea anonimă pentru fabricarea și desfacerea produselor chimice și farmaceutice „Dr. A. Urbeanu“, printre fondatori numărându-se A. Urbeanu, ales președinte al Consiliului de Administraţie, și N.I. Angelescu.

A mai fost fondator și președintele consiliului de administraţie al societăţii anonime Oţet-Vultur-Cocoș.

În 1933, la Madrid, au avut loc lucrările celui de al III-lea Congres internaţional asupra cancerului, în cadrul căruia A. Urbeanu a prezentat lucrarea „Mystère du cancer humain”.

A încetat din viaţă în str. Paris nr. 7 din București, pe 30 iunie 1934, și a fost înmormântat în cimitirul Bellu.

De origine poloneză

Adolf Urbeanu (Urbanschi) s-a născut, potrivit farma.com,.ro la 9 octombrie 1855 în localitatea Hreaţca/Herţa – Dorohoi, fiul lui Felice și al Anei Urbanski, de origine poloneză, rămânând orfan de tânăr.

După absolvirea cursurilor primare și secundare, s-a înscris la Școala Superioară de Farmacie din București, având matricola nr. 19/18 dec. 1869.

Practica în farmacie a exercitat-o timp de trei ani la farmacia Spitalului Colţea din Capitală. A susţinut examenul de asistent la 17 octombrie 1873, lucrând încă doi ani ca asistent, la farmacia Naţionala din Tecuci, condusă de Vincenz Grzesicki (28.10.1873- 29.09.1875), apoi doi ani cursuri universitare: anul I (1875/76) și II (1878/79), absolvite cu note excelente.

În iunie 1879, Profesorul A.N. Bernath-Lendway, directorul Institutului Chimic Universitar, l-a luat să lucreze în laboratorul său de la Colţea, devenindu-i asistent.

Aici a executat analize chimice de ape minerale; lucrări chimice-legale ale Ministerului de Justiţie; analiza pâinii, vinurilor, băuturilor spirtoase pentru Serviciul sanitar al Capitalei; lucrări pentru Direcţia vămilor; analiza medicamentelor pentru serviciile medicale ale Eforiei spitalelor civile ș.a.

L-a însoţit pe profesorul A.N. Bernath-Lendway la analizarea apelor minerale de la Pucioasa, Vulcana, Glodeni și lacul Sărat lângă Brăila.

La lacul Sărat au fost însoţiţi și de pictorul Nicolae Grigorescu, iar cercetările au fost efectuate asupra apei, nămolului și vegetaţiei.

Primul an a fost plătit de Bernath-Lendway din leafa proprie.

În 1894 a obţinut titlul de doctor în chimie la Universitatea din Geneva.

Foto: Expoziţia din 1906 – Pavilionul „Soia” Doctor Urbeanu

Registration

Aici iti poti reseta parola