Mars este planeta cea domnitoare pe anul 1848.
Anii de această clasă sânt mai mult săci, decât umezi, deși ploaă câte odată.
Primăvara, este sacă aspră și rece; pentru acea să nu pre pască vitele pe fânațe și pe sămănăturele de iarnă, că apoi nu vor crește. Adesă ori brumă va fi până la Iunie.
Vara, în acest feliu de ani este atât de fierbinte, încât prin codri lemnăriile cele răzuscate prin foc de la razăle soarelui. Nopțile vor fi foarte calde, râuri și făntâne vor scăde.
Toamna, așijdere este mai mult sacă decât umedă, pentru acea viele vor fi ales de bune. Măcar că în Octomvrie de câteva ori va înghieța, totuși în Noemvrie va fi cald.
Iarna este fruguroasă, mai mult sacă decât umedă și de tot nestatornică (…)
„După ce au întrat Bucovina la 2 Iulie 1777 sub cârma austrienei Înpărății, au luat ea altă față întru toate.
În locul starostiilor, de între care una era la Cernăuți, alta la Sociavă, s-au așezat o Administrație militerească, iară după vro cățva ani, adecă la anul 1786, o diregătorie de țarc care privighiază asupra bunelor orânduele în toată țara.
La anul 1782, s-au strămutat Scaunul Episcopalnic de la Rădăuți la Cernăuți.
La anul 1786 au făcut Înpărăția o reglama pentru Eparhia Bucovinăi, după care Mănăst. s. Ilie, Iliești, Solca, Homorul, Voroneț și Moldovița s-au dezrădicat, făcându-se Bisericele parohiale, iară trii adecă Măn. Putna, Dragomirna și Sucevița au rămas câte cu un soboraș de 25 de călugări, de între care unu este Igumen, altu Nemesnic.
Moșiile mănăstirești, care cuprind ceva mai mult decât jumătate de Bucovina, le au luat înpărăție sub schivirnisala sa, alcătuind fondusul legii, din care trage Preoțime măsurate lefe și se poartă cheltuele pentru păstrare Bisericelor și întemiere shoalelor.
După regulare cea mai novă din 12(24) Octomv. 1843 este Eparhia înpărțită în 12 Protoprezviterii și cuprinde 221 de Parohii, 14 locuri de vichili parohialnici și 45 de locuri pentru Preoți de ajutoriu. În Bucovina lăcuesc 8 deosăbite Nații, între care Moldoveni sânt Nația cea reprezentativă.
Afară de cei ce sânt în slujbe bisericești ori politice, sânt Moldoveni parte Moșieși, parte meșteri și negu(s)tori, parte țărani.
Moșieșii cei mari se numesc Boeri, care nume luat de pe slavenie îl purta numai Bărbați cei din Svita Crailor și Voevozilor; iară Moșieși cii mici să numesc Mazili, un nume luat de pe Turcie, care vre să zică Boeriu eșit din diregătorie obștească.
După înpreunarea Bucovinăi cu Austria au dobândit familiile Boerești și Nobilia austrienă.
Slaveni se remuresc în Bucovina în doaă părți. Unii au venit încoace din Besarabia și Rosia mică în vecurile trecute, pentru acea afară de limba lor cea mico-slavenă, sânt întru toate de asemene cu Moldoveni.
Alți au apucat de câteva zăcii a pribegii încoace din Galiția; pentru acea sânt închinați la Biserica cea unită cu Papa de la Roma, aflându-se pentru dănșii un Decanat cu 13 Capelanii.
Nemți, care s-au așăzat în Bucovina parte pe la Diregătorii, parte prin sate ca țărani, sânt parte de legea Bisericăi de sub Papa de la Roma și stau sub un Decanat cu 18 Capelani, parte sânt luterani.
Armeni, care s-au așăzat în Bucovina la 1417 sânt în cele Bisericești dezbinați de olaltă.
Unii stau sub cârma Arhiepiscopului armenesc din Leov, iară cei din Suceavă se țin de vechile lor așăzământuri având doi Preoți.
Lipoveni, care s-au așezat aice în zăcia de pe urmă a vecului trecut, era înnainte vreme sub pastoria Preoților celor argosiți, cari prebige din Rosia. Iară la 20 Noemvrie 1846 au sosit la dănși cu îngăduire Înpărăției un Episcop deseparhiet din Bosnia.
Unguri, care sânt așăzați în 4 sate sânt Latini, sau Calvini.
De între Țâgani, cari au nemernicit încoace la anul 1418, s-au așăzat uni pe locuri și sânt de legea Bisericăi sobornicești, iară alți (Burcași) nemernicesc de pe loc pe loc și schimbă și cu locul Legea.
Jidovi care au ajuns pe aceste locuri pe vreme, când au întrat Turci la Europa, s-au înmulțit foarte, încât ticsite sânt târgurile de dănși.
Pentru luminare Bucovinenilor se află feliuri de shoale, precum în Cernăuți Teologhia și Seminariul eparhialnic, Institutul filosofic, Ghimnazia, shoala normala de căpitenie, shoala fecioarelor și una trivială; în Suceavă alta shoală normală și prin multe sate shoale triviale.
Pe lângă aceste au îngăduit înnalta Înpărăție să se întemieze o shoală Moldoveno-Normală în Suceavă și multe alte prin sate; ca să sporească luminarea Bucovinenilor și să înflorească Bucovina – a noastră Maicățară!
Sursa: Biblioteca Națională Digitală Moldavica.
