Online

Doi PRIETENI – Monseniorul Vladimir GHIKA și Jacques MARITAIN

 Cătălin Pena
Doi PRIETENI – Monseniorul Vladimir GHIKA și Jacques MARITAIN

Wikipedia în limba română spune doar atât: Jacques Maritain (n. 18 noiembrie 1882 – d. 28 aprilie 1973) a fost un filozof catolic francez. El este autorul a peste 60 de cărți și este responsabil de revizuirea operei lui Toma d'Aquino pentru timpurile moderne.

Episcopul greco-catolic, mort în temnițele comuniste, Tit Liviu Chinezu, gânditor de elită, a iniţiat în Blaj un puternic curent de susţinere a filosofiei tomiste, organizând cursuri de iniţiere în această filosofie, urmate de un mare număr de cursanţi, clerici şi mireni, mulţi profesori de la şcolile blăjene, dar şi intelectuali din alte profesii. În acest scop a tradus din limba franceză Introducere în filosofie a lui Jacques Maritain (foto), dar declanşându-se războiul al doilea mondial nu a reuşit să o tipărească.

 

Încercând să completez Wikipedia, aș începe cu credința lui Maritain că Democrația este forma laică a CREȘTINISMULUI.

 

Părintele Constantin Galeriu scria, în Cuvântul Înainte, la volumul Creștinism și Democrație, publicat în România la 1999 la editura Crater de Societatea  Jacques Maritain din țara noastră, în traducerea și cu notele lui Liviu Petrina, că “Jacques Maritain este una dintre conștiințele filosofice creștine ale secolului nostru (XX – n.r)”.

 

În POSTFAȚA volumului, Liviu Petrina spune că prietenia cu scriitorii Charles Peguy și Leon Bloy, precum și cu Monseniorul Vladimir Ghika le oferit soților Jacques și Raissa Maritain acces temeinic spre credință și libertate, spre creștinism, fiind botezați, în 1906, catolici.

                                                

În anii 1927-1939, locuința Maritenilor din Meudon, aproape de Paris, a devenit centru de întâlnire pentru marii intelectuali ai timpului. Dintre români – Monseniorul Ghika.

 

Ca dovadă a prieteniei ce i-a legat pe cei doi mari gânditori creștini stă prefața semnată de Jacques Maritain la ediția din 1936 la celebrul volum al lui Vladimir Ghika “Pensees pour la suite des jours”. Acolo scria că Monseniorul era egal cu bunătatea fără frontiere. Mai mult, Maritain i-a dedicat Monseniorului una dintre cele mai importante opere: Antimodern.

 

Vladimir Ghika frecventa lumea de artiști, intelectuali, scriitori ce gravitau în jurul lui Jacques și Raisa Maritain. Lui îi plăcea foarte mult Jacques Maritain, bogăția sa de gândire, credinâa sa limpede și curajoasă. Aș dori ca Roma să pună la altare un gen laic viu și strălucitor ca dânsul, spunea Ghika într-una din zile, eu îl consider un sfânt”, își amintea Elisabeta Di Miribel.

 

Când Maritain era ambasadorul Franței lui de Gaulle la Vatican, a intervenit personal pe lângă Ministerul comunist de Interne de la București pentru scoaterea bunului său prieten din România ocupată de ruși. “Lui Maritain i s-a răspuns în doi peri, iar Monseniorul – bunătatea fără frontiere – s-a topit de viu prin temnițele neputinței românești și europene”, mai scrie Liviu Petrina.

 

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric