Germania nu revine asupra deciziei
În urma analizei, experrții germani au ajuns la concluzia că măsurile necesare pentru a extinde durata de viață a centralelor nuclear-electrice ar avea un „cost economic foarte mare”. De asemenea, prelungirea duratei de viață ar aduce „riscuri constituționale și de securitate”, iar avantajele ar fi reduse. Mai exact, centralele respectiver ar avea un impact „foarte limitat” asupra nevoii de energie a țării.
Ca urmare, Germania va implementa un plan de „plasare a achizițiilor de energie pe „piloni mai robusti” pentru a reduce dependența de Rusia și pentru a promova extinderea surselor regenerabile”, a scris Bloomberg.
La începutul lunii se anunțase că Germania ia în considerare extinderea duratei de viață a centralelor nucleare rămase ca o modalitate de a ajuta la asigurarea aprovizionării cu energie a țării, având în vedere criza geopolitică în curs din Ucraina, scrie zerohedge.com.
Se poate descurca UE fără importurile de energie din Rusia?
Decizia Germaniei face ca această țară să fie izbită în plin de sancțiunile impuse Rusiei pentru agresiunea împotriva Ucrainei.
Prin urmare, după cum scrie Cristian Băhnăreanu într-o analiză publicată de Universitatea Națională de apărare ” consecințele imediate asupra economiei europene ale campaniei militare rusești în Ucraina și sancțiunilor impuse vor consta în creșterea presiunilor inflaționiste și blocajelor pe lanțurile de aprovizio nare, ce se vor concretiza în creșterea prețurilor la energie și alimente, și eventuale contra-sancțiuni economice impuse de Moscova la adresa relațiilor comerciale și de investiții. Într-un scenariu extrem de pesimist creșterea economică în zona euro se va reduce cu aproape 1% (Koranyi și Canepa 2022), iar inflația ar putea crește semnificativ în 2022 (deja a atins 5,1% în ianuarie (Eurostat 2022)).
În 2019, Rusia asigura peste 41% din necesarul de gaze naturale al Europei, 27% din cel de petrol și 49% cărbune (European Commission Septem ber 2021, 26). Deja, ca urmare a războiului ruso-ucrainean prețul petrolul a urcat la peste 100 dolari pe baril pentru prima oară după 2014, iar cel al gazelor livrate pe plan european a crescut cu aproa pe 70% (Hume, Terazono și Wilson 2022), ceea ce pune Europa într-o situație destul de dificilă.
Dacă Rusia decide să sisteze livrările de hidrocarburi spre Europa, care ar putea fi alternativele pe termen scurt pentru autoritățile de la Bruxelles? În primul rând, mai ales după anexarea Crimeii în 2014, UE a reușit în mică măsură să-și reducă de pendența de resursele energetice rusești, fiind acuzată că și-a finanțat propria insecuritate prin alimentarea conturilor administrației de la Moscova. Mai mult, unele țări europene, precum Germania, au renunțat total la energia nucleară. În principiu, pe baza infrastructurii energetice existente UE nu ar trebui să aibă probleme pe termen scurt și și-ar putea asigura necesarul de hidrocarburi din Norvegia și Africa de Nord, cuplată cu ajustări ale consumului (McWilliams, și alții 2022). De asemenea, punerea la comun a resurselor de gaze din depozitele statelor membre pentru a întârzia sau preveni întreruperile aprovizionării cu gaze oriunde în UE ar putea funcționa pe o perioadă de timp limitată”.
