Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost obligată să cedeze URSS, în iunie 1940, Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.
O postare în paginile de Twitter şi de Facebook ale Ministerului rus al Afacerilor Externe dă o interpretare a momentului care face valuri, după 80 de ani. Privită de la Moscova, semnarea pactului a fost “o mişcare forţată”, care a permis salvarea de mii de vieţi.
Ministerul rus de Externe susține că semnarea Pactului Molotov–Ribbentrop, prin care Moscova a anexat o serie de regiuni, a fost o „mișcare forțată“, care i-a permis Uniunii Sovietice să-și consolideze forțe defensive în fața Germaniei naziste.
„Datorită pactului de neagresiune sovieto-german, războiul a început la frontiere mai avantajoase din punct de vedere strategic pentru URSS și populația de pe aceste teritorii a fost ținta terorii naziste cu doi ani mai târziu. Sute de mii de vieți au fost salvate”, se afirmă în mesajul postat la Twitter şi Facebook de Ministerul de Externe de la Moscova.
„URSS nu a fost niciodată un aliat al Germaniei naziste”, se precizează în titlul mesajului, care este însoţit de planul Operaţiunii Barbarossa (Operaţiunea Barbarossa, numele ei de cod, era menită să lichideze Uniunea Sovietică şi regimul comunist reprezentat de ea, aşa cum afirma propaganda nazistă).
Comentariile sunt numeroase, şi nu în sensul dorit de Moscova, unii dintre internauţi întrebându-se chiar dacă nu cumva pagina este una umoristică, şi nu cea oficială a Ministerului de Externe.
Postarea MAE rus este din 22 septembrie, iar a doua zi Kremlinul a simţit nevoia să reacţioneze.
„Kremlinul nu vede niciun motiv pentru care ar trebui să comenteze ceva pe marginea postării din pagina de Twitter a MAE rus privind pactul din 1939 de neagresiune între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă. Cu mare greutate am face un comentariu la o declaraţie a MAE. Şi nu vom face niciunul”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, răspunzând unei întrebări din partea presei, citat de agenţia de presă oficială TASS.
Uniunea Sovietică a negat multă vreme că protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a existat vreodată, recunoscându-l abia în 1989, sub Mihail Gorbaciov.
Acum, în august 2019, Rusia a dat publicităţii Pactul. Ea încearcă să îi neutralizeze efectul, afirmând că tratatul a ieşit din contextul vicioasei realpolitik a Europei anilor 1930.
Această tentativă, însoţită de o campanie pe contul de la Twitter şi Facebook al MAE rus, care proclamă „adevărul despre cel de-al Doilea Război Mondial”, a provocat agitaţie în rândul ţărilor vecine din Europa de Est anexate şi scindate în virtutea pactului.
Publicarea de către guvernul rus a protocolului secret al pactului Ribbentrop-Molotov, la 80 de ani de la semnarea acestuia, a sporit diviziunile între ruşii care cred că URSS nu avea la acea vreme altă variantă decât să încheie acest pact cu Germania nazistă şi cei care consideră că el i-a dat aripi lui Hitler să invadeze Polonia şi să declanşeze al Doilea Război Mondial.
După publicarea, la 23 august, a Pactului, preşedintele Vladimir Putin s-a implicat şi el în controversă, asigurând că Stalin s-a văzut obligat să încheie pactul cu diavolul, adică cu Hitler, după ce Anglia şi Franţa au refuzat să formeze o coaliţie antinazistă, comentează The Guardian.
Conform acestei versiuni, URSS a semnat pactul pentru a-şi garanta securitatea, întrucât nu era pregătită să facă faţă armatei germane, astfel că prin decizia sa ar fi căutat doar să câştige timp. Aceasta este şi poziţia susţinută de istoriografia oficială rusă, care acuză de revizionism pe oricine pune la îndoială intenţiile lui Stalin, în pofida faptului că, după ce Germania a invadat Polonia pe 2 septembrie, Armata Roşie a făcut acelaşi lucru după două săptămâni.
Zilele trecute, Parlamentul European a votat o rezoluție istorică. La 80 de ani de la parafarea Pactul Ribbentrop-Molotov, încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă pe 23 august 1939, Uniunea Europeană consideră, printre aletele, că în anul 1940, URSS, aflată sub conducerea lui Stalin, a anexat teritorii ale României fără să i le înapoieze vreodată.
De asemenea, prin adoptarea documentului, Parlamentul European își exprimă îngrijorarea cu privire la „eforturile conducerii actuale a Rusiei de a denatura faptele istorice și crimele de spălare albă comise de regimul totalitar sovietic și le consideră o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice care are drept scop divizarea Europei, Comisia să contracareze în mod decisiv aceste eforturi”.
