Creatorul ei a fost Papa Iulius al II-lea, episcop de Lausanne.
El a solicitat cantonului elvețian Uri să îi trimită 200 de soldați pentru apărarea statului papal.
Cantonul Uri a acceptat solicitarea Papei, iar la 22 ianuarie 1506, 150 de soldați au ajuns în orașul-stat Vatican, aceasta fiind considerată ziua înființării Gărzii Papale. În acea zi, garda elvețiană a defilat pentru prima dată pe străzile Romei.
Acord cu Confederaţia Elveţiană
Chiar dacă meritele îi sunt atribuite Papei Iulius al II-lea, anumite surse istorice susțin că încă din 1479 Papa Sixt al IV-lea a propus un acord în acest sens cu Conferederația Elvețiană.
Nu era un lucru neobișnuit pentru acele vremuri.
În ciuda a ceea ce este Elveția astăzi, Țara Cantoanelor era un stat alpin relativ sărac la acea vreme, astfel că tinerii erau obligați să caute locuri de muncă în străinătate, în special ca mercenari. În secolul al XVI-lea, Elvetia dispunea de aproximativ 15.000 de mercenari.
Vărsare de sânge
Prima vărsare de sânge în rândul Gărzii Papale a avut loc în 1527, când trupele comandantului Bourbon au încercat asasinarea Papei.
Garda l-a apărat cu prețul vieților membrilor ei.
Dintre cei 189 de soldați, doar 42 au scăpat cu viață, Papa Clement al VII-lea reușind să fugă prin Pasajul Borgo, care leagă Vaticanul de Castelul Sant’Angelo, scrie vatican.va.
Loialitate
Demn de menționat este și faptul că garda elvețiană s-a evidențiat mereu printr-o loialitate ieșită din comun.
De exemplu, garda elvețiană a Regelui Franței, Ludovic al XVI-lea, a fost ultima redută de apărare a Coroanei în timpul Revoluției franceze, toți membrii ei fiind uciși în luptă.
După cucerirea Romei de Regatul Italiei în 1870, gărzile elvețiene au primit misiunea de a asigura doar protecția personală a Papei, nu și a statului.
În 1914, numărul soldaților a fost limitat la 90, la care se adăugau șase ofițeri, unul dintre ei fiind și comandatul gărzii.
Cerințele obligatorii pentru a deveni membru al gărzii sunt aceleaşi și astăzi: bărbat, cetățenie elvețiană, religie catolică, efectuarea stagiului militar în Armata elvețiană cu calificativul “certificat de bună purtare”, vârsta între 19 și 30 de ani, înălțimea de peste 174 de centimetri și celibatar.
A crescut numărul
După atentatul asupra Papei Ioan Paul al II-lea din 1981, numărul soldaților a fost majorat de la 90 la 100.
Aceștia trebuie să treacă printr-un proces de recrutare.
Dacă sunt selectați, li se oferă un contract net de 1.300 de euro, la care se adaugă cazare și masă gratuită.
Orice oră suplimentară este plătită corespunzător.
După expirarea contractului, în funcție de prestație, soldatul poate solicita extinderea pe unu sau doar doi ani. Superiorii beneficiază de salarii și condiții mai bune.
În 2020, Garda Elvețiană Pontificală este formată din 135 de persoane: 99 de soldați, 31 de subofițeri, trei ofițeri, un căpitan și un comandant cu rang de colonel.
