Plecând de la noua carte a istoricului Sean McMeekin, „Războiul lui Stalin”, veștidinrusia.ro a publicat, pe 15 iulie 2021, articolul la care facem referire din care extragem câteva fragmente:
„Este „ultima tentativă, decisivă” a istoriografiei occidentale de a demonstra cum că Stalin este vinovat pentru acest război mai mult decât Hitler.
McMeekin a adunat toate materialele compromițătoare la adresa URSS desecretizate în 1990 și a eșuat.
El a omis, după cum scrie The American Conservative (AC), cea mai importantă diferență dintre Hitler și Stalin: „primul nu a respectat nici un acord”.
Noua carte a lui Sean McMeekin, „Războiul lui Stalin: Noua istorie a celui de-al Doilea Război Mondial” este captivantă, originală și mincinoasă, accentuează The American Conservative”.
„Cartea „Războiul lui Stalin” poate fi utilă în scopuri dialectice, ca stimulent pentru studii ulterioare de cercetare. Și se citește incredibil de ușor grație stilului său plin de viață și a numeroaselor afirmații revizioniste curajoase.
Dar este greu de crezut că provocările lui McMeekin îi vor determina pe cititorii responsabili – fie ei cetățeni ruși, a căror identitate este strâns legată de interpretarea patriotică a acelui război, sau istorici occidentali, care nu au o legătură de suflet cu acest subiect, să pună la îndoială interpretarea tradițională a istoriei celui de-al Doilea Război Mondial”.
„Trebuie înțeles că, potrivit părerii majorității istoricilor, comunismul sovietic a fost un rău mai mic comparativ cu nazismul”.
„Punând semnul egalității între cuceririle staliniste și cuceririle lui Hitler, McMeekin ignoră cât de sălbatic și de nestăvilit a fost Fuhrerul. În cărțile sale, Mein Kampf și Zweites Bush, el a apărat ideea supremației de rasă a arienilor și a justificat cucerirea și epurările etnice din Europa de Est”.
„Prima cucerire a lui Hitler – Cehoslovacia, în 1938 – trebuie privită exclusiv ca o manifestare a ideologiei lui rasiale: Germania nu avea nici un fel de interese militare și etnice în această țară preponderent slavă.
Iar asta s-a întâmplat la numai câteva luni după Conferința de la Munchen, de tristă amintire, unde Marea Britanie a cedat Germaniei Regiunea Sudetă, auzind promisiunea lui Hitler că aceasta va fi ultima lui pretenție teritorială”.
„Aceasta este diferența fundamentală dintre Hitler și Stalin: primul nu putea fi oprit de nici un acord și de nici o diplomație”.
Mai extravagante decât ambițiile lui Stalin
„Ambițiile de cotropire ale lui Hitler au fost considerabil mai extravagante decât ambițiile lui Stalin și el era pregătit să-și dezlănțuie toată cruzimea asupra capetelor pooarelor Europei de Est cu aceeași furie greu de imaginat”.
„Oricât de posomorâtă ar fi fost viața în Uniunea Sovietică și în țările care au intrat în blocul ei, ar fi fost mult mai preferabilă comparativ cu genocidul rasist cu care s-ar fi confruntat majoritatea popoarelor slave, dacă naziștii ar fi avut câștig de cauză.
Cu toate acestea, chiar dacă în cartea sa, McMeekin scrie în detaliu despre exterminarea evreilor europeni, el uită, totuși, să amintească faptul că naziștii i-au exterminat pe slavii din Europa de Est”.
„În pofida cinismului iremediabil afișat de mulți când vine vorba de politică, popoarele Federației Rusie încă mai simt acea mândrie romantică legată de rolul jucat da familiile și țara lor în distrugerea nazismului”.
„Pentru majoritatea rușilor, Marele război pentru Apărarea Patriei (1941-1945) nu este o simplă chestiune de implicare psihologică personală (membri ai familiilor lor au luptat, au suferit și au murit în acel război), dar și o izbândă morală incredibilă.
Soldații Armatei Roșii nu au reușit doar să învingă un inamic nemaipomenit de imoral, dar au suportat suferințe de neînchipuit (în război au murit aproape 30 de milioane de cetățeni sovietici), în condițiile în care aliații lor anglo-americani au jucat un rol nu prea semnificativ în sensul luptei și al pierderilor de vieți omenești”.
