Cum a reușit Winston Churchill să evite legea americană împotriva alcoolului în timpul unei vizite din Statele Unite
Rețeta semnată de medicul american al lui Winston Churchill, Otto C. Pickhardt, pentru consumul de alcool a omului de stat în 1932
Prohibiția – ceea ce a început ca o încercare sinceră de a reduce violența domestică și de a susține valorile „tradiționale” ale căminului s-a transformat rapid în cea mai ciudată, ba chiar cea mai întunecată perioadă de 13 ani din istoria americană.
Cu toate acestea, cel de-al 18-lea amendament nu i-a putut ține pe americani la pământ prea mult timp, iar oamenii ingenioși au reușit să ocolească rapid unele dintre cele mai complicate legi privind limitarea consumului de alcool, dând naștere la contrabandiști, baruri clandestine și făcând alcoolul de contrabandă atât de puternic încât ar putea „doborî un cal de pe picioare”.
Alții au urmat o altă cale legală, deși ușor falsă, pentru „a se ameți” – un bilet de la medic
În această perioadă, Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat medicii să prescrie rețete pentru alcool în scopuri „medicinale”. Pentru medici, s-a dovedit a fi o activitate destul de profitabilă.
Profesioniștii din domeniul medical au promovat faptul că dozele zilnice de alcool puteau îndepărta, printre altele, cancerul, indigestia și depresia. Se pare că era echivalentul anilor ’20 al comercializării uleiului CBD.
În primele șase luni de prohibiție, care a început la 16 ianuarie 1920, aproximativ 15.000 de medici au solicitat autorizații pentru a prescrie alcool pacienților.
În 1931, Winston Churchill, el însuși un băutor de alcool, nu și-a asumat niciun risc în timpul unei vizite la New York. Aflat în oraș pentru a ține o serie de prelegeri despre „Calea popoarelor vorbitoare de limbă engleză”, Churchill a fost lovit de o mașină care se deplasa cu aproximativ 50 de kilometri pe oră. Churchill a suferit vânătăi la nivelul pieptului, o entorsă la umărul drept și julituri care i-au afectat fruntea și nasul.
Winston Churchill fiind transportat în locuința sa din Londra, după ce s-a întors din America, unde a fost implicat într-un accident de mașină
Nefiind genul de om care să se recupereze fără băutură, medicul american al lui Churchill, Otto C. Pickhardt, i-a prescris omului de stat britanic „folosirea băuturilor alcoolice, în special la mese”. A adăugat că, „deși cantitatea nu este definită, necesarul minim ar fi de 250 ml pe zi”.
În timp ce Prohibiția urma să fie abrogată abia peste doi ani, băutura a continuat să curgă pe tărâmul libertății datorită inovației americane și a medicilor care căutau să facă bani rapid.
