Cum a fost condamnat la moarte „arhitectul” Holocaustului?
La Tel Aviv, Israel, Adolf Eichmann, ofițerul SS nazist care a organizat „soluția finală a problemei evreiești” a lui Adolf Hitler, este condamnat la moarte de un tribunal israelian pentru crime de război, pe data de 15 decembrie 1961.
În ianuarie 1942, Eichmann s-a întâlnit cu înalți oficiali naziști la Conferința de la Wannsee, lângă Berlin, cu scopul de a planifica o „soluție finală a problemei evreiești”, după cum a spus liderul nazist Hermann Goering. Naziștii au decis să extermine populația evreiască din Europa. Eichmann a fost desemnat să coordoneze identificarea, adunarea și transportul a milioane de evrei din Europa ocupată către lagărele naziste ale morții, unde evreii erau gazați sau munciți până la moarte. Și-a îndeplinit această sarcină cu o eficiență înfiorătoare, iar între trei și patru milioane de evrei au pierit în lagărele de exterminare înainte de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Aproape două milioane au fost executați în alte părți.
După război, Eichmann a fost capturat de trupele americane, dar a evadat dintr-un lagăr de prizonieri în 1946, înainte de a trebui să se confrunte cu Tribunalul Internațional pentru Crime de Război de la Nürnberg. Eichmann a călătorit sub o identitate falsă între Europa și Orientul Mijlociu, iar în 1950 a ajuns în Argentina, țară care a menținut politici de imigrare ușoare și a fost un refugiu sigur pentru mulți criminali de război naziști.
În 1957, un procuror german a informat în secret Israelul că Eichmann locuia în Argentina
Agenți ai serviciului de informații israelian, Mossad, au fost trimiși în Argentina și, la începutul anului 1960, l-au localizat pe Eichmann, care locuia în secțiunea San Fernando din Buenos Aires sub numele de Ricardo Klement.
În mai 1960, Argentina sărbătorea cea de-a 150-a aniversare a revoluției sale împotriva Spaniei, iar mulți turiști din străinătate călătoreau în Argentina pentru a participa la festivități. Mossadul a profitat de această ocazie pentru a introduce mai mulți agenți în țară. Israelul, știind că Argentina s-ar putea să nu-l extrădeze niciodată pe Eichmann pentru a fi judecat, a decis să-l răpească și să-l ducă în Israel în mod ilegal. La 11 mai, agenți Mossad au descins pe strada Garibaldi din San Fernando și l-au răpit pe Eichmann în timp ce acesta mergea de la autobuz spre casa sa. Familia sa a sunat la spitalele locale, dar nu și la poliție, iar Argentina nu a știut nimic despre această operațiune. La 20 mai, Eichmann, drogat, a fost scos din Argentina cu avionul, deghizat în lucrător israelian al unei companii aeriene care suferise un traumatism cranian în urma unui accident. Trei zile mai târziu, prim-ministrul israelian David Ben-Gurion a anunțat că Eichmann se afla în custodia Israelului.
Argentina a cerut returnarea lui Eichmann, dar Israelul a susținut că statutul său de criminal de război internațional îi dădea dreptul de a începe un proces. La 11 aprilie 1961, procesul lui Eichmann a început la Ierusalim. A fost primul proces televizat din istorie. Eichmann a fost acuzat de 15 capete de acuzare, printre care crime împotriva umanității, crime împotriva poporului evreu și crime de război. El a susținut că a urmat doar ordinele, dar judecătorii nu au fost de acord, găsindu-l vinovat de toate capetele de acuzare la 15 decembrie și condamnându-l la moarte. La 31 mai 1962, a fost spânzurat în apropiere de Tel Aviv. Trupul său a fost incinerat, iar cenușa i-a fost aruncată în mare.
