La cincisprezece ani după ce Cristofor Columb a pus piciorul pe o insulă din Antile, harta lumii, botezată Universalis Cosmographiae, tipărită de Waldseemüller în o mie de exemplare, va arata că teritoriile nou-descoperite sunt cu o Lume Nouă și nu un capăt al Asiei.
Printr-o bizară ironie a soartei, această Lume Nouă va primi numele unui aventurier florentin fără mari merite.
Comentariul este intitulat Cosmographiae Introductio urmat de detalii înflorite după stilul epocii.
În capitolul IX, poate fi citit în latină actul de naștere al noului continent:
„Nunc vero et hae partes (Europa, Africa, Asia) sunt latius lustratae, et alia quarta pars per Americum Vesputium (ut in sequentibur audietur) inventa est, quam non viecto cur jure vetet ah Amerigo inventore, sagacis ingenii viro Amerigen quasi Americi terram, sive Americam dicendam: cum et Europa et Asia a mulieribus sua sortita sint nomina. Ejus situm et sentis mores ex bisbinis Americi navigationibus quae sequuntur liquide intelligidatur.”
Iată traducerea:
„Astăzi, aceste părți ale pământului (Europa, Africa, Asia) au fost explorate mai complet și o a patra parte a fost descoperită de Amerigo Vespucci, cum vom vedea mai departe. Și cum Europa și Asia au primit nume de femei, nu văd nici un motiv pentru a nu numi această altă parte să fie numită Amerigen, adică pământul lui Amerigo, după bărbatul ager care l-a descoperit. Vom putea fi informați mai exact cu privire la situația acestui pământ, despre obiceiurile locuitorilor săi prin intermediul celor patru călători ale lui Amerigo care urmează.”
Istoria este adesea nedreaptă: un geograf minor, într-un tratat obscur de geografie, botează după numele unui aventurier – Amerigo Vespucci (și nu după al descoperitorului real – Cristofor Columb) America. Iar acest nume va dăinui.
