În acea zi, trei corăbii, Susan Constant, Godspeed și Discovery acostează în golful Cheasapeake, o adevărată mare interioară la confluența mai multor estuare.
La bordul lor, se află în total 105 oameni sub comanda lui Sir Christopher Newport.
Expediția era finanțată de un grup de particulari din cadrul Companiei Virginia în virtutea unei Charte semnate pe 10 aprilie 1606 de către regele Iacob I.
Principala sa misiune este de a întemeia o bază permanentă pe coasta nord-americană în vederea căutării unei treceri maritime spre Oceanul Pacific și Asia mirodeniilor, arată un documentar realizat de Hérodote.
În timp ce comandantul Newport se întoarce în Anglia pentru întăriri, câțiva oameni rămân pe loc, într-un fort precar botezat Jamestown în onoarea regelui Iacob I.
Șeful celor rămași este căpitanul John Smith, în vârstă de 27 de ani.
Locul pare idilic în culorile primăverii, însă primele inconveniente apar odată cu venirea verii, cu călduri groaznice și nori de insecte din mlaștinile învecinate.
Cum majoritatea coloniștilor sunt gentlemani, acestora le repugnă să defrișeze și să lucreze pământul cu mâinile lor.
Lipsurile, bolile și atacurile indienilor amenință viitorul coloniei. Aceasta reușește totuși să supraviețuiască grație energiei căpitanului Smith.
Apoi coloniștii încep să cultive tutun, ceea ce a însemnat începutul prosperității.
Pe 30 iulie 1619 are loc în biserica din Jamestown prima adunare a coloniei. Pe lângă guvernator și cei șase consilieri ai săi, mai participă 22 de burghezi care îi reprezintă pe coloniști.
Adunarea votează o primă rezoluție privind impozitele, morala publică și prețul tutunului. Era începutul democrației reprezentative americane.
În același an 1619, o corabie aduce din Anglia 90 de fete pe care coloniștii le pot lua în căsătorie cu condiția de a le achita călătoria.
De acum, colonia va putea crește și se va putea dezvolta fără a mai depinde de metropolă.
Tot în 1619, în luna august, o corabie olandeză aduce la Jamestown o încărcătură specială: vreo douăzeci de africani. Nefericiții găsesc imediat plantatori amatori încântați să pună mâna pe o forță de muncă ieftină, mai docilă decât indienii și albii sub contract.
Considerați oficial ca muncitori obișnuiți angajați sub contract pe o durată de cinci ani, statutul africanilor de degradează de-a lungul anilor, până la sclavie.
Un blestem care urmărește America până astăzi.
