Criza cu cerealele din Ucraina se adâncește! Cum are de suferit ajutorul oferit de UE pentru țara aflată în război
La aproape două săptămâni după ce țările membre de pe linia frontului estic au interzis importurile de cereale ucrainene, Uniunea Europeană încă se străduiește să elaboreze un plan pentru a elimina o supraofertă masivă și perturbatoare, într-un dezastru care amenință să arunce în derizoriu solidaritatea declarată a Europei cu vecinul său devastat de război.
Valdis Dombrovskis, cel mai înalt oficial comercial al Comisiei Europene, a ținut toată săptămâna videoconferințe cu miniștrii din Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România pentru a găsi modalități de a elimina surplusul și de a despăgubi fermierii aflați în dificultate – până în prezent, fără niciun rezultat. Ambasadorii UE se vor întâlni din nou vineri, dar, în lipsa unui acord cu cele cinci țări est-europene, o astfel de măsură nu ar avea prea mult sens.
Miza este o decizie întârziată cu privire la prelungirea statutului de scutire de taxe vamale pentru importurile de produse ucrainene, acordat inițial în iunie anul trecut pentru 12 luni, într-un gest de solidaritate după invazia pe scară largă a Rusiei.
„Este ciudat că până acum nu am primit un răspuns clar cu privire la ceea ce se întâmplă de fapt”, a declarat Andrey Sizov, director general al SovEcon, o firmă de cercetare agricolă axată pe regiunea Mării Negre. „Am avut multe declarații, multe dintre ele contradictorii”.
Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria au restricționat importurile de produse ucrainene la începutul acestei luni ca răspuns la o supraofertă cauzată de întreruperea exporturilor prin Marea Neagră. Deși România nu și-a impus propriile restricții, s-a alăturat celor patru țări în solicitarea de restricții la nivelul UE.
Fiecare zi care trece aduce blocul comunitar mai aproape de sezonul de recoltă de la sfârșitul verii, în care alte milioane de tone de cereale ar putea inunda piețele est-europene. Polonia, de exemplu, are un excedent estimat la 4 milioane de tone de cereale pe teritoriul său – mai mult decât pot transfera porturile sale înainte de recolta din acest an.
Piață unică?
La prima vedere, interdicțiile unilaterale de import ar încălca normele care guvernează piața unică a UE. Alți membri ai UE le-au calificat drept „inacceptabile”. „Nu poți face apel la solidaritate și, în același timp, să iei decizii unilaterale”, a declarat marți ministrul francez al agriculturii, Marc Fesneau, în cadrul unei reuniuni ministeriale tensionate care a avut loc la Luxemburg.
Dar, în loc să cheme la ordine „gașca” celor cinci țări membre din Est, Comisia le-a făcut pe plac, propunând „măsuri preventive” temporare pentru a se asigura că porumbul, grâul, floarea-soarelui și rapița ucrainene nu rămân blocate pe teritoriile lor.
Țările din Est au răspuns la mâna întinsă de Comisie prinzându-i întregul braț, cerând ca lista produselor supuse restricțiilor să fie extinsă. Detaliile sunt sumare – iar discuțiile sunt secrete -, dar țările doresc ca lista să includă și alte bunuri, precum uleiul de floarea-soarelui, laptele și carnea de pasăre, iar restricțiile să se extindă dincolo de termenul limită de 5 iunie propus de Comisie, potrivit unei scrisori consultate de POLITICO.
De asemenea, acestea doresc asigurări mai puternice că produsele ucrainene care le traversează granițele vor avea cumpărători externi care să le aștepte, astfel încât să poată fi expediate direct mai departe către țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, care sunt cumpărătorii tradiționali ai surplusului de producție al Ucrainei.
Cele cinci capitale au propus, de asemenea, ca grânele ucrainene să fie achiziționate de UE în cooperare cu Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite (PAM), care distribuie deja ajutoare alimentare în cadrul unui acord mediat de ONU care permite trecerea în siguranță a exporturilor ucrainene prin blocada Rusiei la Marea Neagră.
Totuși, această idee a fost înghețată pentru moment, potrivit oficialilor UE.
Pentru ca acordul PAM să fie aprobat, cineva ar trebui să plătească factura pentru a scoate grânele din țară – și nici cele cinci capitale, nici Bruxelles-ul nu sunt dornice să facă acest lucru. În general, PAM organizează doar logistica, pentru care se așteaptă ca donatorii să plătească în continuare.
