Cea mai tânără dintre victime a fost Sharidyn Svebakk-Bøhn, care tocmai împlinise 14 ani.
Atacurile au fost cele mai grave acte de violenţă comise în Norvegia după Al Doilea Război Mondial.
În 2012, criminalul-extremist Anders Behring Breivik a fost condamnat la pedeapsa maximă permisă de legea norvegiană, şi anume 21 de ani de închisoare, care ar putea fi prelungită pe termen nelimitat.
La nouă ani de la crime, Ina Larvik, liderul organizaţiei de tineret a Partidului Laburist, spunea că „ura costă vieţi”.
Ina Larvik, unul dintre cei peste 200 de răniți, a fost împuşcată de patru ori în timpul atacului de pe insula Utoya.
Eliberare condiționată
În septembrie 2020 extremistul de dreapta norvegian Anders Behring Breivik cerea eliberarea condiţionată, anunţa avocatul său, Oystein Storrvik potrivit Agerpres.
„El are dreptul la o examinare judiciară a libertăţii condiţionate la expirarea perioadei minime de zece ani în cazul său. Este un drept pe care îl au toţi condamnaţii”, adăuga avocatul său.
Potrivit acestuia, Breivik intenţiona de asemenea să depună din nou o plângere împotriva statului norvegian pentru a protesta împotriva „unei izolări atât de lungi” în închisoare.
După o primă rundă câştigată parţial în instanţă în 2016 pentru tratament „inuman” şi „degradant”, ce contravine Convenţiei europene a drepturilor omului, al doilea aspect al plângerii depuse de Breivik în legătură cu comunicarea cu exteriorul a fost respins.
În închisoarea din Skien (sud-est) unde îşi execută pedeapsa, Breivik dispune de trei celule de peste 10 metri pătraţi fiecare, dotate cu televizor cu jocuri video şi DVD player, un computer (fără conexiune la internet) şi aparate de antrenament cu greutăţi.
În iunie 2018 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) respingea un apel al lui Anders Behring Breivik, care acuza condiţiile sale de detenţie ca fiind tratament inuman şi degradant.
Prin sesizarea adresată CEDO, Breivik a încercat să anuleze o decizie din martie 2017 a unei curţi de apel norvegiene, care a stabilit că detenţia sa în regim de cvasi-izolare, într-o celulă cu trei încăperi, respectă drepturile omului.
Copil de diplomat
Breivik s-a născut în Oslo la 13 februarie 1979, ca fiu al lui Wenche Behring, asistentă, și al lui Jens David Breivik, economist, care a lucrat ca diplomat la Ambasada Regală Norvegiană în Londra și mai târziu în Paris.
Și-a petrecut prima parte a vieții la Londra, până la vârsta de un an când părinții săi au divorțat, rămânând apoi în custodia mamei sale, alături de care a trăit într-un cartier din partea de vest a capitalei Oslo.
Ambii săi părinți s-au recăsătorit: tatăl cu o diplomată, iar mama cu un ofițer al armatei norvegiene.
