Complexul hallstattian timpuriu cu ceramică imprimată și incizată
Pe teritoriul României au fost cercetate culturile Babadag (Dobrogea) și Insula Banului, precum și grupul Cozia, pe teritoriul Ep. Moldova grupul Saharna-Solonceni, iar pe teritoriul Bulgariei grupul Psenicevo în zona de litoral a Mării Negre.
Cultura Babadag a fost cea mai atent studiată. Sebastian Morintz a precizat încă din 1964 trei faze pe baza stratificării așezării eponime, dar și a trăsăturilor ceramicii, mai ales a evoluției motivelor ornamentale și a tehnicii.
În prima fază, decorul consta în șiruri de cercuri concentrice și din alte motive ornamentale, realizate tot prin incizie. Exista și multă ceramică canelată. Această fază a fost datată în secolul XI a. Chr.
Geneza culturii Babadag nu e pe deplin lămurita. Grupul/faza Tămăoani prezinta multe dintre trăsăturile ceramicii fazei Babadag, cu excepția motivelor cercurilor cu tangente incizate. Exista posibilitatea unui contact și cu grupul cultural Cățelul nou-Meri, care a contribuit și la geneza culturii Insula Banului.
In faza a II-a aria culturii se extinde în toată Dobrogea și mai mult în Muntenia
Decorul incizat e înlocuit cu unul realizat prin imprimare. Datarea celei de-a doua faze e în secolele X-IX (lumea greaca protogeometrica). E perioada relativei unități culturale cu grupul Insula Banului, cu grupul Cozia din sudul si centrul Moldovei și cu grupul Saharna-Solonceni. Tot în această perioadă se stabilesc legături cu grupul (faza) Mediaș a culturii Gava.
De o mare importantă pentru cronologia grupurilor cu ceramica imprimată și a grupului Cozia în special sunt cele doua fibule de sorginte tipologică egeică descoperite în așezarea aparținând grupului Cozia de la Brad datate de Alexandru Vulpe în secolele X-I și care atestă existența acestui grup în perioada respectivă.
Faza Babadag III pare a avea o evoluție destul de îndelungata în intervalul secolelor VIIIVII, probabil în cuprinsul a două etape. Se renunță la motivele incizate și imprimate, menținându-se doar decorul canelat, dar se păstrează formele. In prima fază, aria culturii rămâne neschimbată. În a doua etapă, aria culturii Babadag se restrânge prin expansiunea culturii Basarabi. Acum pare să se încheie și evoluția culturilor Cozia si Saharna-Soloceni.
Evoluția culturii Babadag continuă în această perioadă în Dobrogea. Pe teritoriul Dobrogei nu au fost identificate așezări de tip Basarabi. Supraviețuirea culturii Babadag în Dobrogea e sprijinită și de unele tipuri de obiecte de metal care pot fi datate în secolul VII (fibula de la Enisala-palanca). În Dobrogea, ca și în nordul Moldovei si al Transilvaniei se observă prelungirea evoluției culturilor formate în hallstattul timpuriu și în cursul perioadei următoare.
