Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria universală > Complexul hallstattian timpuriu cu ceramică imprimată și incizată
Articole online

Complexul hallstattian timpuriu cu ceramică imprimată și incizată

ceramica

Cuprinde mai multe grupuri culturale inegal cercetate. Au trăsături comune, dar si deosebitoare. Sunt răspândite pe teritoriul României, Rep. Moldova, Bulgariei dar si al Serbiei, Ucrainei si chiar în Asia Mică, la Troia.

Complexul hallstattian timpuriu cu ceramică imprimată și incizată

Pe teritoriul României au fost cercetate culturile Babadag (Dobrogea) și Insula Banului, precum și grupul Cozia, pe teritoriul Ep. Moldova grupul Saharna-Solonceni, iar pe teritoriul Bulgariei grupul Psenicevo în zona de litoral a Mării Negre.

Cultura Babadag a fost cea mai atent studiată. Sebastian Morintz a precizat încă din 1964 trei faze pe baza stratificării așezării eponime, dar și a trăsăturilor ceramicii, mai ales a evoluției motivelor ornamentale și a tehnicii.
În prima fază, decorul consta în șiruri de cercuri concentrice și din alte motive ornamentale, realizate tot prin incizie. Exista și multă ceramică canelată. Această fază a fost datată în secolul XI a. Chr.

Geneza culturii Babadag nu e pe deplin lămurita. Grupul/faza Tămăoani prezinta multe dintre trăsăturile ceramicii fazei Babadag, cu excepția motivelor cercurilor cu tangente incizate. Exista posibilitatea unui contact și cu grupul cultural Cățelul nou-Meri, care a contribuit și la geneza culturii Insula Banului.

In faza a II-a aria culturii se extinde în toată Dobrogea și mai mult în Muntenia

Decorul incizat e înlocuit cu unul realizat prin imprimare. Datarea celei de-a doua faze e în secolele X-IX (lumea greaca protogeometrica). E perioada relativei unități culturale cu grupul Insula Banului, cu grupul Cozia din sudul si centrul Moldovei și cu grupul Saharna-Solonceni. Tot în această perioadă se stabilesc legături cu grupul (faza) Mediaș a culturii Gava.

De o mare importantă pentru cronologia grupurilor cu ceramica imprimată și a grupului Cozia în special sunt cele doua fibule de sorginte tipologică egeică descoperite în așezarea aparținând grupului Cozia de la Brad datate de Alexandru Vulpe în secolele X-I și care atestă existența acestui grup în perioada respectivă.

Faza Babadag III pare a avea o evoluție destul de îndelungata în intervalul secolelor VIIIVII, probabil în cuprinsul a două etape. Se renunță la motivele incizate și imprimate, menținându-se doar decorul canelat, dar se păstrează formele. In prima fază, aria culturii rămâne neschimbată. În a doua etapă, aria culturii Babadag se restrânge prin expansiunea culturii Basarabi. Acum pare să se încheie și evoluția culturilor Cozia si Saharna-Soloceni.

Evoluția culturii Babadag continuă în această perioadă în Dobrogea. Pe teritoriul Dobrogei nu au fost identificate așezări de tip Basarabi. Supraviețuirea culturii Babadag în Dobrogea e sprijinită și de unele tipuri de obiecte de metal care pot fi datate în secolul VII (fibula de la Enisala-palanca). În Dobrogea, ca și în nordul Moldovei si al Transilvaniei se observă prelungirea evoluției culturilor formate în hallstattul timpuriu și în cursul perioadei următoare.

Registration

Aici iti poti reseta parola