Comitagiii bulgari – dovada că în 1964 comuniștii români își asumau oficial că luptaseră pentru dezmembrarea României Mari. Rolul tatălui lui Ion Iliescu

 

Filmul lui Lucian Pintilie, din 1994, „O vară de neuitat”, bazat pe un roman de Petru Dumitriu, vorbește despre crimele comise de comitagiii bulgari asupra românilor din Dobrogea în perioada interbelică, asta după ce regimul comunist îi prezentase, pe comitagii, drept revoluționari internaționaliști

În rolul principal, actrița britanică Kristin Scott Thomas interpretează pe nobila de origine maghiară Marie-Thérèse Von Debretsy. Căsătoria ei cu căpitanul român Petre Dumitriu (Claudiu Bleonț) o aduce în Cadrilater, unde se stabilesc în 1925. Ea este martora unei ciocniri violente între administrația României Mari cu bande de comitagii de origine bulgară și cu locuitorii macedoromâni ai zonei.

„Cetitorii noştri îşi amintesc desigur despre acest nou soiu de răufăcători aşa numiţii comitagii. Astfel de cete de comitagii bulgari au început iară să treacă în Dobrogea noastră, unde jefuesc casele oamenilor, îi sparie şi îi chinuesc. 

În 21 Septemvrie au venit nouă comitagii de aceştia şi întrând în satul Ciufutcioi, jud. Caliacra, au jefuit casa săteanului Valciu Ştefan.

La sbieretele celor năpăstuiţi, săteni au alergat în ajutor si au înconjurat curtea lui. Bandiţii, dacă s-au văzut înconjuraţi au aruncat granate cu care au speriat pe săteni. Doisprezece săteni au fost foarte rău răniți. Bandiţii au fugit apoi fără urmă”, scria Unirea Poporului pe  4 octombrie 1931.

„O organizație revoluționară țărănească”

Dobrujanska revoluționna organizația (Organizația revoluționară dobrogeană, D.R.O.) a fost o organizație revoluționară țărănească, conform Dicționarului Enciclopedic Român, editată de Academia Republicii Populare Române în 1964, care mai susținea că organizația era creată de Partidul Comunist din România.

Termenul de comitagiu, în bulgară Комити, a desemnat în secolul al XIX-lea și în o bună parte a celui al XX-lea pe insurgenții bulgari care, invocând rațiuni patriotice, au fost activi în diferite acțiuni cu caracter paramilitar împotriva acelora pe care ei îi considerau dușmani ai națiunii bulgare.

După alipirea Cadrilaterului la România, bande de comitagii treceau adesea frontiera în România dedându-se la acte de sabotaj, incendieri, incitare, agresiuni și atentate la adresa armatei și administrației române, cât și la adresa coloniștilor români de aici (aromâni, mocani mărgineni, români timoceni etc.), comițând carnagii și alte atrocități.

Comitagiii au fost membri ai societății secrete bulgare panslavistă numită și Ohrana (sau Uhrana) activă în Macedonia Egee în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Uneori, locuitorii bulgari din Dobrogea interbelică au pactizat cu comitagii infiltrați din Bulgaria.

Astfel, în satul Cișmea, locuitorii bulgari, înarmați cu arme și atacând din tranșee au deschis focul asupra detașamentului de jandarmi aflat sub comanda sublocotenentului Tudoran Constantin, însă fără a produce pierderi.

De la reorganizarea Jandarmeriei, după primul război mondial, în sudul Dobrogei, în lupta cu comitagiii bulgari, veniți peste graniță, au căzut la datorie 18 jandarmi (trei plutonieri, un sergent, trei caporali și 11 soldați

Rolul NKVD și GRU

Secția pentru spionaj, terorism și insurecții a NKVD-ului și GRU-ului din Balcani, intitulată Zacordat, era dublată în România de alte două organizații de spionaj, subordonate F.C.B.-ului și Komintern-ului.