Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria universală > Comerțul la nordul Dunării în secolele V-IV a. Chr.
Articole online

Comerțul la nordul Dunării în secolele V-IV a. Chr.

barbari

Izvoarele scrise și cele arheologice care vorbesc despre spațiul nord-pontic la sfârșitul Hallstatt-ului arată că acest teritoriu era aproape nelocuit.

Comerțul la nordul Dunării în secolele V-IV a. Chr.

În ceea ce privește izvoarele scrise, Herodot descris nordul Dunării ca pe un spațiu pustiu, sălbatic, populat de albine sălbatice. Din punct de vedere arheologic, descoperirile nu sunt uimitoare, doar morminte izolate fiind scoase la iveală, unele clar scitice, zona fiind expusă raidurilor scititce, după explica Alexandru Vulpe, acesta fiind motivul slabei populări. În secolele V și IV a. Chr. există semne că teritoriul ar fi fost locuit. Cu ocazia expediției lui Alexandru cel Mare din 335 e amintit un orășel slab întărit la nordul Dunării, dar și a unei armate de 4.000 de călăreți și 10.000 de soldați.

Această idee e susținută și de cercetarea arheologică, descoperindu-se așezări în zona Zimnicea, Alexandria și Albești. Unele așezări  au suprafeţe mari, dar prezintă depuneri arheologice foarte subţiri.. Tipică pentru genul acesta de așezări este fortificarea cu val şi şanţ. Din Moldova se cunosc circa 100 de aşezări fortificate, cele mai bine cercetate fiind cele de la Moşna, Cotnari şi Stânceşti. 

Pe măsura ce așezările au devenit mai solide și mai prospere economic, comerțul a venit ca o consecință logică a înmulțirii populației locuitoare la nordul Dunării. Există dovezi arheologice care vorbesc despre comerțul cetăților grecești pontice și populațiile autohtone, chiar și cu cetățile de pe coastele Asiei Mici. Izvoarele scrise ne ajută să înțelegem exact ce tipuri de mărfuri erau căutate. De pildă, Polybius a făcut un inventar al produselor ce faceau obiectul acestui comerţ.

Erau exportate peşte sărat, miere, ceara, vite, sclavi, cereale. În schimbul acestor materii prime, din sud ajungeau vinuri şi ulei. Vinul provenea din Chios, Thasos, Heracleea Pontica, Rhodos, fapt precizat de ştampilele amforelor folosite la transportul vinului. Dovadă a prosperității, la nordul Dunării au fost descoperite și vase de ceramică de lux produse în Grecia, de pildă în Corinth, Athena, Milet sau Lesbos. Moneda era prin intermediul căreia se produceau tranzacțiile. Aristocraţii locali îşi comandă produse de lux în cetăţile greceşti din Pont: ceramică, podoabe, arme. Printre piesele de excepţie descoperite în contexte autohtone pot fi amintite un lebes din metal descoperit la Bălănoaia, un coif iliric descoperit la Gostavaţu sau o oenochoe provenită de la Ostrovu Mare. Cele mai multe monede provin de pe valea Dunarii, Argeș, Prut sau Siret, fapt ce ar fi un indiciu că este vorba de un comerţ pe apă. 

 

Registration

Aici iti poti reseta parola