Comandantul Gestapoului din Viena a lucrat pentru spionajul Germaniei de Vest după război

 

Șeful poliției secrete naziste din capitala Austriei ocupate, care a supervizat deportarea evreilor austrieci în lagărele de concentrare, a lucrat pentru agenția de spionaj vest-germană după război, potrivit unor informații descoperite recent.

Franz Josef Huber (foto) și-a început cariera ca ofițer de poliție la München, în timpul Republicii de la Weimar, intrând apoi în Partidul Național Socialist în 1937.

Datorită muncii sale anterioare în poliție, a fost imediat numit la biroul lui Heinrich Müller, șeful Gestapo, poliția secretă nazistă.

După anexarea Austriei de către Germania în 1937, Partidul Național Socialist l-a trimis pe Huber la Viena, unde a supervizat toate investigațiile criminale și politice ale Gestapo.

A rămas șeful poliției secrete naziste în capitala Austriei până în decembrie 1944. Sub conducerea sa, filiala vieneză a devenit cel mai mare birou teritorial al Gestapo, după cel din Berlin, având aproape o mie de agenți.

Huber însuși se afla în contact permanent cu Adolf Eichmann, cel care a fost creierul logistic al holocaustului. Circa 66.000 de evrei austrieci, majoritatea dintre ei locuind în Viena, au pierit în lagărele de concentrare germane, în timpul activității lui Huber.

În mai 1945, după capitularea Germaniei, Huber s-a predat forțelor americane și a stat închis pentru aproape patru ani.

În timpul procesului său, la Nürnberg, Huber a recunoscut că a vizitat lagăre de concentrare germane în timp ce își exercita funcția în Gestapo.

Însă a susținut că nu a observat nici un semn de rele tratamente asupra deținuților de acolo.

În cele din urmă, a fost exonerat de toate capetele de acuzare și eliberat în 1949, deoarece se pare că forțele aliate au dorit să se concentreze asupra membrilor mai importanți ai Partidului Național Socialist, inclusiv șeful lui Huber, Heinrich Müller.

Săptămâna trecută, televiziunea publică germană ARD a anunțat că a descoperit numele lui Huber în dosare aparținând Serviciului Federal de Informații – agenția de informații externe a Germaniei.

Se dovedește că, după eliberarea sa din detenție, Huber a fost angajat în Organizația Gehlen, numită astfel după primul director al BND, Reinhard Gehlen.

Gehlen a fost general și ofițer de informații militare în Wehrmacht, cu o mare experiență în operațiunile anti-sovietice și anti-comuniste.

În 1956, în timp ce Războiul Rece lua amploare, CIA, care patrona BND, serviciul de informații al Germaniei de Vest, l-a angajat pe Gehlen la conducerea BND, funcție pe care a deținut-o până în 1968.

În timpul serviciului său, Gehlen a angajat în BND o mulțime de ofițeri naziști, datorită expertizei lor în contracararea acțiunilor sovietice.

Potrivit ARD, Huber a lucrat pentru BND sub conducerea lui Gehlen până în 1967, când s-a pensionat împreună cu alți foști ofițeri naziști.

Pensionarea s-a produs ca urmare a presiunii opiniei publice, iar BND a decis să pună capăt colaborării sale cu foștii naziști.

Totuși, Huber s-a bucurat de o consistentă pensie din partea statului german până la moartea sa, în 1975.

După pensionare, el a lucrat pentru o companie care se ocupa cu aprovizionarea cu echipamente, în orașul său natal, München, fără a fi amenințat de vreo acuzare pentru activitatea sa în Gestapo.

Într-un articol publicat pe 5 aprilie, New York Times scrie că guvernul Statelor Unite era perfect conștient de activitatea pe care o desfășurase Huber în cadrul Gestapo.