Cine este cel al cărui chip va figura pe noua bancnotă de 50 de lire

 

Alan Turing a fost selectat de pe o listă care conţinea 12 candidaţi cu contribuţii în domeniile ştiinţei şi matematicii.

Anunţul făcut luni în Marea Britanie, privind introducerea unei noi bancnote de 50 de lire, a readus în prim-plan un nume de legendă.

A fost ales dintr-o listă de aproape 1.000 de oameni de ştiinţă pentru a apărea pe noua bancnotă care va fi pusă în circulaţie din 2021.

Este vorba despre un matematician şi informatician, unul dintre pionierii inteligenţei artificiale: Alan Turing.

Geniu al informaticii, ale cărui lucrări au permis descifrarea codurilor naziste, în Cel de-al Doilea Război Mondial, Alan Turing a avut parte de un sfârşit tragic.

Geniu neînţeles

Născut în 1912, în ajunul Primul Război Mondial, britanicul a fost multă vreme un geniu neînţeles, scrie Paris Match.

De-a lungul vieţii sale, nimeni nu se mai îndoia că va deveni, cu timpul, unul dintre oamenii de ştiinţă cei mai importanţi ai secolului XX.

Tătucul ştiinţei informatice, co-inventator al computerului, este considerat de asemenea un vizionar în domeniul inteligenţei artificiale şi criptografiei.

Dar cum se întâmplă deseori marilor oameni după dispariţia lor, distincţiile în cazul lui Turing au venit în 1954. După moartea sa.

Palmares, statui, premii care îi poartă numele considerat un Nobel al informaticii, cărţi şi piese de teatru, toate îi sunt consacrate. Alan Turing a devenit odată cu trecerea anilor o legendă.

Începuturile programării

În 1936, Alan Turing avea doar 24 de ani când a scris un articol de logică matematică, devenit ulterior un text fondator al ştiinţei informatice.

El prezenta acolo într-un limbaj complex o experienţ de gândire care a fost denumită „maşina lui Turing” şi a instituit conceptele de „programare” şi de „program”.

 Această invenţie este prima afirmaţie potrivit căreia un aparat poate efectua tot soiul de sarcini, cu condiţia să fie programat pentru asta.

Istoria este în mişcare. Şi este iar război. În 1939 i s-a oferit ocazia să pună în aplicare teoria sa.

Maşinăria care salva vieţi

Alan pleacă la Bletchley Park încă de la începutul Celui de-al Doilea Război Mondial. Acolo, între Oxford şi Cambridge, era sediul serviciilor de decriptare ale serviciilor secrete britanice. Turing ştia foarte bine că, graţie maşinăriei sale, poate salva vieţi. Mii de vieţi. Cum?

Trebuia să reuşească să construiască o maşină capabilă să decripteze mesajele generate de maşina electrică criptografică „Enigma”, utilizată de armatele germane pentru a comunica între ele.

În doi ani, invenţiile sale, „bombele Turing”, au permis în doar câteva ore aflarea tuturor comunicaţiilor dintre Statul Major german şi submarinele din Atlantic.

Potrivit mai multor istorici, descoperirile lui Turing au permis reducerea capacităţii de rezistenţă a regimului nazist cu doi ani.

După război, geniul nu a intrat în adormire, din contră. A lucrat la unul dintre primele computere, pentru a dezvolta conceptele sale de program.

Inteligenţa artificială

A contribuit la dezbaterea privind capacităţile acestei maşinării de a gândi, altfel spus, inteligenţa artificială.

A creat „testul Turing”, o propunere de test de inteligenţă artificială, bazată pe facultatea de a imita conversaţiile umane.

Homosexualitatea

Cealaltă faţetă a lui Alan Turing este homosexualitatea sa. Nu şi-a ascuns-o niciodată.

Cu toate astea, eroul Celui de-al Doilea Război Mondial este condamnat de justiţia engleză în 1952 pentru „indecenţă manifestă”. Singurul său delict era faptul că era homosexual.

Justiţia i-a dat de ales: ori doi ani de închisoare, ori un tratament hormonal, cu hormoni feminini, care putea fi asimilat castrării chimice.

Omul de ştiinţă a ales injecţiile şi a ajuns impotent. Corpul său s-a modificat de o manieră ireversibilă: sânii au crescut, silueta sa a devenit mai feminină.

Sfârşit ca în filmul lui Walt Disney

După doi ani, în 1954, la încheierea tratamentului, Alan a decis să îşi pună capăt zilelor. Avea 41 de ani.

A mâncat un măr otrăvit cu cianură şi s-a culcat în pat. Mare admirator al capodoperei lui Walt Disney, „Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici”, s-a inspirat dintr-o scenă din film.

Scuze

Premierul britanic Gordon Brown a prezentat scuze în mod oficial în 2009 pentru modul în care Turing a fost tratat, în urma unei petiții semnate de mii de persoane. Turing a fost graţiat post-mortem de Casa Regală a Marii Britanii în 2014.

“Alan Turing a suferit un linşaj uman. Nu este exagerat să afirmăm că, fără contribuţia sa excepţională, istoria Celui de-al Doilea Război Mondial ar fi putut fi diferită.  Este unul dintre acei indivizi despre care se poate spune că au avut un aport la schimbarea cursului războiului”, a spus Gordon Brown.

La 60 de ani de la moartea lui Turing, Regina Marii Britanii, Elisabeta a II-a, a prezentat scuze oficial omului de ştiinţă, spunând că o iertare regală este demnă de acest om excepţional.

Desemnarea

Alan Turing a fost selectat de pe o listă care conţinea 12 candidaţi cu contribuţii în domeniile ştiinţei şi matematicii, printre care se număra şi Stephen Hawking.

Pe actuala bancnotă de 50 de lire figurează inginerul James Watt şi partenerul său Matthew Boulton, cei care au dezvoltat şi promovat un motor cu aburi la finele secolului 18.

Pe lângă imaginea lui Turing, noua bancnotă de 50 de lire sterline va mai include un tabel şi o formulă matematică dintr-o lucrare a lui Turing datând din 1936, un desen tehnic al maşinii care a fost utilizată la spargerea codului Enigma precum şi un citat al lui Turing cu privire la dezvoltarea inteligenţei artificiale, „aceasta este doar o anticipare a ceea ce va veni şi doar o umbră a ceea ce va fi”.

„Alan Turing a fost un matematician remarcabil a cărui muncă a avut un impact enorm asupra lumii de astăzi”, a declarat luni Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei, la un eveniment în Manchester. „Turing este un gigant pe umerii căruia stau mulți astăzi”, a adăugat el.

Bancnota de 50 de lire sterlină este cea mai mare valoroasă a Băncii Angliei şi este foarte rar utilizată în tranzacţiile zilnice.

BoE estimează că noua bancnotă cu figura lui Alan Turing va intra în circulaţie la finele lui 2021.