În cartea „Toată vremea-și are vreme”, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Calinic Argeșeanul, a povestit că la puţin timp după ce a fost numit arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului la 30 septembrie 1985, în jurul numelui său a început să circule o legendă care avea legătură cu familia Ceauşescu.
Stabilirea reşedinţei noului arhiereu Calinic Argeşeanul la Curtea de Argeş, prin intervenţia Patriarhului Iustin, i-a făcut pe unii să creadă că noul arhiereu ar fi din familia lui Ceauşescu. Mai mult, bârfele din jurul său se refereau şi la faptul că el ar fi fost copilul din flori al Patriarhului Iustin.
În volumul tipărit în 2013, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului a spus că aceste legende nu aveau nicio legătură cu realitatea. ÎPS Calinic se amuza copios mai ales cu privire la scenariul în care se făcea legătura între el şi familia Ceauşescu. O legătură era, totuşi, dar nu de sânge. Calinic Argeşeanul o cunoscuse pe Elena Bărbulescu, sora lui Nicolae Ceauşescu şi cea care reprezenta un nume de temut în toată Oltenia.
Ea îi dezvăluise câteva informaţii care la vremea aceea cântăreau enorm, mai ales că era despre intimitatea familiei Ceauşescu. În plus, cu doar câteva luni înainte de decembrie 1989, Elena Bărbulescu i-a vorbit Arhiepiscopului Argeşului şi Muscelului despre temerile sale cu privire la finalul dictaturii fratelui ei, subiect despre care puteţi afla mai multe citind Sora lui Ceauşescu o ura pe Elena şi avea informaţii grele: „Nu ştim cât mai trăim.”.
Slujba interzisă de regimul comunist
„Întronizarea, la Curtea de Argeş, ca arhiereu, în istorica şi prea frumoasa ctitorie a Sfântului Voievod Neagoe Basarab, n-a rămas neobservată de cei care erau puşi pentru aceasta. Pentru argeşeni era o bucurie şi un semn bun că începeau să se vindece rănile sufletului din anul 1517, când mitropolia a fost mutată la Târgovişte şi din 1949, când s-a desfiinţat de către comunişti Episcopia Argeşului, cea mult încercată pe dinlăuntru şi pe dinafară, precum se cunoaşte din istoria timpului.
Aşa aveam să aud mult mai târziu. Dacă prima poveste nu mă ispitea, cea de a doua mă amuza de-a binelea. Ce să faci? Gura lumii este slobodă până mănâncă şi lobodă. Poţi lupta împotriva imaginaţiei unora? După întronizarea îndătinată, m-am gândit să fac slujbă permanent în Catedrala unde am fost hirotonit. Văzând aceasta, autorităţile mi-au interzis să mai fac slujbă în catedrala monument istoric, pretextându-se că se degradează”, a scris ÎPS Calinic în al 3-lea volum al cărţii „Toată vremea-și are vreme”.
Întâlnirea cu Patriarhul Iustin şi victoria
„Bine, mi-am spus. Voi ieşi afară şi voi face slujbă în aghiasmatarul din faţa Catedralei. Mai mult, am pus şi staţia de amplificare la maxim. După o vreme sunt chemat de Patriarhul Iustin:
-Mda, ce te-ai apucat să faci la Curtea de Argeş?
-Lucrări zilnice şi slujbe după datina străbună.
-Mda, spui că faci slujbă?
-Da, slujbă frumoasă, aşa cum se cade, potrivit cu locul unde mi-aţi hotărât reşedinţa.
-Dar unde faci tu slujbă?
-În aghiasmatar, afară. Autorităţile m-au avertizat că nu mai am voie să fac slujbă în Catedrală.
-Mda, deci faci slujba afară. Dar de ce foloseşti staţia de amplificare şi o dai la maxim, de se aude până la Primăria Oraşului?
-A! Deci ei s-au plâns. Cei care m-au izgonit din biserică.
-Mda! Să dai staţia foarte încet, ca să nu tulburi lumea!
M-am întors la Argeş plin de mânie. În duminica următoare, slujba fiind tot afară, am spus să se dea staţia la ultimul decibel. A doua zi primesc permisiunea să fac slujbă în Catedrală, dar fără staţie.
Aşa s-au lecuit de a mă mai scoate din biserică de la slujbă”, a mai spus Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Calinic Argeșeanul, conform universulargesean.ro.
foto: Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Calinic Argeșeanul
