Accidentul care l-a îngrozit pe Ceauşescu. „Era exact ca ciuperca de la Hiroshima!”

 

Turnătoria a fost afectată de o explozie devastatoare şi din cauza suflului şi a flăcărilor au murit 35 de femei şi 12 bărbaţi. Alţi 46 de muncitori au rămas mutilaţi pe viaţă. Conform old.monitorulexpres.ro, braşovenii s-au mobilizat exemplar după ce vestea tragediei s-a răspândit rapid în oraş şi împrejurimi. Taximetriştii şi alţi şoferi au ajutat […]

Turnătoria a fost afectată de o explozie devastatoare şi din cauza suflului şi a flăcărilor au murit 35 de femei şi 12 bărbaţi. Alţi 46 de muncitori au rămas mutilaţi pe viaţă. Conform old.monitorulexpres.ro, braşovenii s-au mobilizat exemplar după ce vestea tragediei s-a răspândit rapid în oraş şi împrejurimi.

Taximetriştii şi alţi şoferi au ajutat la transportarea victimelor la spital, iar alţii au donat sânge. De asemenea, medicii din toate spitalele şi-au unit forţele. În 1979, Secţia T 32 de la uzina Tractorul producea a şasea parte din totalul pieselor turnate în România. „În turnătoria veche lucrau 1.270 de oameni, dintre care peste 300 în atelierul de miezuri”, arată sursa citată. Dintre cei 300, 80% erau femei. Nimeni nu se gândea că la ora 7:22, secţia va fi zguduită de o explozie spărgaea geamurile, deteriora utilajele, ardea învelişurile de plexiglas ale comenzilor de la maşini şi genera o limbă de foc pe care a văzut-o tot cartierul.

„Abajururile din aluminiu ale lămpilor din plafon s-au topit. După acest indiciu s-a calculat că jetul a avut mai mult de 620 grade Celsius. Cazanul cu cei 20 litri de sare lichidă a sărit în aer, perforînd banda transportoare aflată la 4 metri deasupra. Paguba materială nu s-a ridicat la mai mult de 60.000 de lei”, au aflat jurnaliştii braşoveni.

„Am văzut o flacără uriaşă deasupra turnătoriei vechi. Era exact ca ciuperca de la Hiroshima. Înaltă cît un bloc de 10 etaje”, a rememorat Gheorghiţă Gheorghe, unul dintre martorii groaznicei deflagraţii. „Eram la şedinţa operativă, ultima din acea lună. Producţia mersese bine. Am dat drumul oamenilor mai repede. Începuseră să se împrăştie prin hală”, povestea în 2001 Simion Moraru, coordonatorul secţiei.

Care a fost, pe scurt, filmul evenimentelor care au condus la acel accident de pomină în Epoca de Aur? Femeile obişnuiau să stea cu spatele la cazanul cu sare, având în vedere că era singurul loc cald din secţie. Din dorinţa de a mai anima atmosfera, colegii lor le făceau tot felul de glume proaste aruncând în foc substanţe fumigene, care să le sperie. La un moment dat, cineva a presărat o substanţă în foc, iar pulberea a declanşat imediat un fum alb, înecăcios, care s-a degajat în hală.

„Cel care a făcut asta este, probabil, printre cei care au murit, fiind foarte aproape de locul exploziei. A luat secretul cu el în mormânt”, dezvăluia Moraru. În anchetele ulterioare, Securitatea nu a crezut o clipă că acolo a fost doar un accident nefericit. În cele din urmă, colonelul Filip a venit de la Bucureşti special pentru acest caz şi a ajuns la concluzia că accidentul a avut cauze pur întîmplătoare.

La rândul să, cunoscutul chimist C.D. Neniţescu a intervenit cu explicaţii şi a dat exemplul unor explozii cu totul neaşteptate. Era vorba despre nişte incendii de la o moară şi din bucătăria unei gospodine, provocate de pulberile de făină şi zahăr-pudră.

Pentru a obţine şi mai multe informaţii despre cauza care a stat la originea exploziei, s-a încercat chiar simularea unei explozii pe malul Timişului. În zadar! Chiar dacă autorităţile comuniste au folosit şapte kilograme de dinamită, n-a fost obţinut efectul devastator al catastrofei de la Tractorul. „O dată la 100 de ani se pot întruni asemenea condiţii”, a fost concluzia care a ieşit în evidenţă în raportul anchetatorilor.

La 10 ianuarie 1980 a venit în vizită Nicolae Ceauşescu, întâmpinat chiar e Moraru, cu o garoafă roşie, „sterilizată”. Liderul comunist a primit din partea acestuia o scrisoare cu 12 sesizări, care se refereau printre altele la condiţii mai bune de muncă în turnătorie şi la scăderea limitei de pensionare. Ceauşescu a răspuns prompt: „Toate propunerile sunt corecte, tovarăşe. Rămâne Emil Bobu cu o echipă şi nu pleacă de aici până nu rezolvă toate problemele!” La 28 decembrie 1979, Consiliul de stat al R.S.R. a elaborat Decretul 466 despre regimul produselor şi substanţelor toxice în unităţile socialiste şi care a rămas în vigoare pînă în 2005, când a fost înlocuit cu Legea nr. 263/2003. A fost un decret bine gândit, dar care venea prea târziu şi forţat de sângele celor 93 de victime.

Fototeca online a comunismului românesc. Cota arhivistică: 174/1969

Vizita de lucru a lui Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., la uzinele Tractorul din Braşov (5 noiembrie 1969).

Fototeca online a comunismului românesc. Cota arhivistică: 261/1970

explicaţie foto: uzinele Tractorul din Braşov – un nou tip de tractor românesc (1970)