Înainte de a pleca de acasă de la vârste fragede, din cauza alcoolismului care le subjugase tatăl, mama lui Nicolae Ceauşescu a avut grijă să-şi înveţe cei 9 copii cum să se comporte în momentul în care ajung la mănăstire.
Având în vedere apetenţa lui Ceauşescu pentru distrugerea bisericilor şi a mănăstirilor (n.r. – după 1977, anul morţii mamei sale, Alexandrina Ceauşescu, a ordonat distrugerea a 20 de lăcaşuri de cult), este clar că învăţăturile primite în căminul de la Scorniceşti n-au avut prea mare efect asupra dictatorului. Totuşi, se pare că una dintre surorile sale a înţeles ceea ce era de înţeles din lăuntricul sfat primit de la cea care i-a dat viaţă.
În prim-plan apare Elena Ceauşescu, devenită Elena Bărbulescu după căsătoria cu ministrul Agriculturii, Vasile Bărbulescu. Unul dintre martorii trăirilor spirituale ale Elenei Bărbulescu a fost Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Calinic Argeșeanu, care a povestit despre întânirea cu sora lui Nicolae Ceauşescu în cartea „Toată vremea-și are vreme”, volumul al III-lea, tipărită de Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, în 2013.
Întâlnirea cu preotul care l-a ameninţat
Iată ce şi-a amintit Înaltpreasfințitul Părinte Calinic al Argeșului și Muscelului despre întâlnirea derulată la puţin timp după ce a fost ales arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, cu titlul Argeşeanul şi cu reşedinţa la Mănăstirea Curtea de Argeş (30 septembrie 1985): „Când am ajuns arhiereu în Eparhia Râmnicului şi Argeşului, am auzit că între Gherasim Episcopul şi Elena Bărbulescu, sora lui Nicolae Ceauşescu, ar fi o legătură de colaborare pentru salvarea monumentelor istorice din Judeţul Olt.
Făcând vizite de lucru pe la mănăstirile şi parohiile din judeţul cel bogat în grâne şi îngrijit exemplar, bucuria lui Ion Grigorescu, mai ales, care nu mai contenea cu admiraţia pentru câmpurile verzi, am ajuns şi în Parohia Bircii. Acolo am văzut o biserică monument istoric, mititică şi neîngrijită. Mai mult, era înconjurată de o grădină potrivită ca întindere, cu porumb semănat până sub straşina bisericii. Acolo era un preot slab şi înăltuţ, uitat şi obosit peste măsură. L-am dojenit copios pentru dezordine şi zgârcenia manifestată prin cultivarea pământului până la uşa şi ferestrele bisericii.
La plecare, în loc de bineţe, îl aud: «O să vă pară rău de vorbele astea. Veţi vedea!» Drept să spun, n-am dat nicio importanţă supărării sale. Mai târziu, fiind odată la Argeş, într-o sâmbătă, un călugăr, speriat, îmi spune la ureche: «Doamna Bărbulescu este la Paraclis şi se închină la Sfânta Filoteia. Vă caută. Ce să-i spun?»”
Mama lui Ceauşescu: „La mănăstire să duci, nu să apuci!”
„M-am dus acolo în întâmpinare, surprins că n-a dat niciun semn înainte. «Bună ziua, Părinte Calinic. Sunt Elena Bărbulescu, Inspectorul general al Inspectoratului Şcolar din Judeţul Olt. Am intrat la mănăstire, în drum spre Muscel, ca să mă închin la Sfânta Filoteia şi să las un pomelnic pentru familia noastră.»
Dintr-o dată, mi-a sărit în ochi chipul fratelui său, Nicolae Ceauşescu, cu care semăna leit. Am invitat-o cu însoţitorii săi în Palatul Episcopal, pentru câteva clipe. Nevrând să servească nimic, cu toate insistenţele, îmi zice, cu vădită emoţie, pe care n-o putea ascunde: «Părinte Calinic, am vrut să te cunoaştem şi să-ţi aducem câte ceva pentru mănăstire. Aşa am învăţat de la mama. Când mergi la mănăstire să duci, nu să apuci!»
Mare mi-a fost surpriza când au adus tot felul de alimente, făină şi vin pentru slujbă. Am rămas mirat, mai ales când am auzit-o spunând: «Am lăsat şi un pomelnic pentru morţii noştri care au şi ei nevoie de pomenire. Ne-am bucura să faceţi rugăciuni şi pentru noi.»
Preotul rebel era vărul Elenei Bărbulescu
„Din vorbă în vorbă, aud că am fost cam aspru cu preotul din Bircii, Judeţul Olt. Am înţeles rapid ce avea să însemne ameninţarea rostită de preotul din Bircii, foarte sigur pe el. Surprins mai mult, i-am spus ce am văzut în vizită şi că l-am sfătuit să fie cu grijă, ridicând puţin tonul. «Trebuie ordine! Şi eu, când găsesc nereguli pe la şcoli, sunt foarte aspră şi mai dau şi câte o palmă, chiar dacă nu-mi place.»
Eram puţin mulţumit când am auzit că Elena Bărbulescu ar fi şi imparţială pentru ordine. «Chiar dacă este vărul meu, adaugă Elena Bărbulescu, nu trebuie iertat»”, a mai spus cel care la 26 septembrie 2019 a împlinit un deceniu de la ridicarea în rangul de Arhiepiscop, conform basilica.ro.
Cine a fost „doamna” Elena Bărbulescu?
Elena Bărbulescu s-a născut în 1928, în localitatea Scorniceşti şi până să ajungă o figură care impunea respect în toată Oltenia, a fost profesoară de Istorie la Liceul Agroindustrial din Scorniceşti. Ulterior a ajuns directorul unităţii şcolare menţionate şi apoi a fost avansată ca inspector şcolar pe întregul judeţ Olt până în 1989.
A avut două fiice, Eugenia şi Nadia, dar şi un fiu, Emil. Prin căsătoria cu Vasile Bărbulescu, a avut puteri mult mai mari decât cele ale unui simplu inspector şcolar general de judeţ, iar influenţa ei putea schimba directori de fabrici şi uzine. De altfel, ei i-a plăcut să se implice în aproape toate domeniile de activitate ale judeţului, inclusiv în viaţa politică.
Totuşi, accentul era pus însă pe activitatea didactică. Elena Bărbulescu dicta toate numirile de directori în şcolile şi liceele din judeţ. Sora dictatorului a avut privilegiul de a locui într-o vilă amplasată chiar în centrul municipiului Slatina, deşi în Epoca de Aur casele vechi se demolau foarte uşor în goana după urbanizarea socialistă. După ce aflase că în vremea Regelui Soare, „doamna” era apelativul pentru sora regelui, Elena Bărbulescu a vrut ca oamenii să-i spună doar ala, deşi „tovarăşa” era elementul forte în ideologia comunistă.
În ultimii ani de viaţă, Elena Bărbulescu a preferat să stea departe de viaţa publică şi s-a retras într-o locuinţă ticsită cu fotografii ale lui Nicolae Ceauşescu. Casa fusese ridicată chiar lângă cea părintească, din Scorniceşti. A murit la 73 de ani, în 2001, din cauza unui cancer.
sursa: universulargesean.ro
