Acest mesaj nu conținea vreun apel pentru a limita înarmarea celui de-al Treilea Reich, nici vreun avertisment cu privire la amestecul în războiul civil spaniol. Nu era vorba nici măcar de un protest împotriva persecuției evreilor germani de către naziști. Altele erau interesele președintelui american.
Documentele scandaloase au ieșit abia acum la lumină
Mesajul lui Roosevelt către Hitler a ieșit la lumină când casă de licitații din Maryland a scos recent la vânzare o serie de documente.
Unul dintre acestea este un mesaj către Berlin marcat „foarte urgent” și semnat de ambasadorul german la Washington, Hans Luther, pe 21 august 1936.
Ambasadorul informa Berlinul că președintele Roosevelt, prin asistentul său principal Stephen Earley (Stephen Early), îi cerea führer-ului să primească trei lideri ai industriei petroliere americane. Dintre aceștia, doi erau prieteni personali ai președintelui american.
Cei trei erau: Kenneth R. Kingsbury, președintele Standard Oil din California, fost șef al Administrației Federale a Locuințelor din Administrația Roosevelt, vicepreședintele Standard Oil din New Jersey, James A. Moffett și președintele companiei petroliere „Texaco” Torkild Rieber .
„Luând în considerare interesul personal al lui Roosevelt, recomand cu tărie ca cererea sa să fie acceptată”, insista ambasadorul Luther. Într-un al doilea mesaj, trimis câteva zile mai târziu, ambasadorul german raporta Berlinului că Earley a subliniat din nou „marea importanță pe care Roosevelt o acordă primirii lui Moffett de către Führer”.
Istoria ar fi putut fi alta, dar Hitler avea altele pe cap
Nu se știe cum ar fi evoluat lucrurile dacă Hitler ar fi dat dovadă de amabilitate. Cert este că șefii companiilor petroliere americane au ajuns în Germania tocmai în timp ce se pregătea mitingului anual al partidului nazist de la Nürnberg. Hitler era prea ocupat și nu a catadixit să-i primească. Cu toate astea, șefii industriei petroliere SUA au încheiat tranzacții comerciale serioase cu al treilea Reich.
Procurorul general adjunct Thurman Arnold a depus mărturie în fața unui comitet al Senatului în 1942 că, la cererea lui Hitler, Standard Oil a obstrucționat dezvoltarea cauciucului sintetic în Statele Unite, oferind naziștilor această tehnologie. Dezvăluirile au fost atât de terifiante încât senatorul de atunci Harry Truman a acuzat compania petrolieră de „înaltă trădare”.
La rândul său, compania Texaco a vândut petrol Germaniei naziste și liderului fascistilor spanioli Franco, Mai mult, compania a colaborat fructuos și cu Mussolini.
La un moment dat, FBI l-a interogat pe Rieber despre ajutorul său acordat liderului spaniol Franco, pe motiv că ar fi fost încîlcate legile neutralității SUA, dar administrația Roosevelt l-a eliberat, amendându-l cu 22.000 de dolari.
Politica șovăitoare a SUA față de cel de-al Treilea Reich are o explicație
Apelul președintelui Roosevelt către Hitler pentru ca Fuhrerul să accepte Kingsbury, Moffett și Rieber aruncă o lumină asupra unei întrebări care i-a nedumerit mult timp pe istorici: de ce președintele Roosevelt a refuzat să condamne public politicile anti-evreiești ale lui Hitler din 1933 și până la sfârșitul anului 1938.
Mai mult, reședintele Roosevelt a fost de acord ca diplomații americani să participe la un miting al partidului nazist la Nürnberg în 1937.
Roosevelt l-a presat pe ministrul de interne, Harold Ickes, să aprobe vânzarea heliului pentru a alimenta dirijabilele germane Zeppelin (deși Ickes a reușit să blocheze acordul). Roosevelt a înlăturat personal criticile aduse liderilor naziști din cel puțin trei dintre discursurile lui Ickes în 1935 și 1938.
Despre unul dintre aceste discursuri radio, care condamna pogromurile din Noaptea de Cristal (noiembrie 1938), Ickes avea să scrie în jurnalul său că asistenții de la Casa Albă i-au spus „că președintele dorea să elimine toate referirile la Germania, fără a-i numi nici pe Hitler, nici pe Goebbels sau pw alții. „
De altfel, în propria declarație publică, Roosevelt a criticat pogromul, dar a reușit să evite menționarea explicită a cuvintelor Hitler, nazism și chiar evrei.
Aceste fapte nu înseamnă că președintele Roosevelt simpatiza cu regimul nazist. Dimpotrivă, în conversațiile private din anii 1930, el a făcut numeroase comentarii depreciative la adresa lui Hitler și a nazismului. Numai că Roosevelt nu credea că persecuția evreilor germani de către naziști avea legătură cu America, scrie pravda.ru.