Cap masiv de marmură descoperit la epava de la Antikythera
Epava de la Antikythera este o epavă de epocă romană care datează din secolul I î.Hr. Situl a fost descoperit de scafandri în apropierea insulei grecești Antikythera în 1900.
Unii cercetători au speculat că nava transporta o parte din prada generalului roman Sulla din Atena în anul 86 î.Hr. O referire a scriitorului grec Lucian la faptul că una dintre navele lui Sulla s-a scufundat în regiunea Antikythera a dat naștere acestei teorii.
Săpăturile anterioare au scos la iveală numeroase statui, monede și artefacte, pe lângă rămășițele puternic corodate ale unui dispozitiv numit mecanismul Antikythera (pe care mulți îl consideră primul computer analogic din lume). Amforele din epavă indică o datare de 80-70 î.Hr., ceramica elenistică o datare de 75-50 î.Hr., iar ceramica romană era similară cu tipurile cunoscute de la mijlocul secolului I.
În cea mai recentă descoperire anunțată de Ministerul grec al Culturii, cercetătorii au mutat mai multe roci mari pentru a expune părți neexplorate ale epavei. Echipa a descoperit baza de marmură a unei statui, în care sunt păstrate ambele membre inferioare ale unei forme umane, pe lângă un cap masiv de marmură al unei figuri masculie.
Se speculează că acest cap ar putea aparține așa-numitului „Hercule din Antikythera”, o statuie fără cap descoperită tot în sit în 1900, care este acum expusă la Muzeul Național de Arheologie din Atena.
De asemenea, au fost descoperiți doi dinți umani, pentru care studiile ulterioare ar trebui să dezvăluie mai multe informații despre sex, vârstă și origini prin aplicarea odontologiei medico-legale și a datării cu radiocarbon, pe lângă descoperirea de artefacte din bronz și cuie din fier.
Proiectul de studiere a epavei de la Antikythera este condus de Eforatul de Antichități Subacvatice al Ministerului elen al Culturii și Sportului.
