Când gheața era inamicul nevăzut al bucureștenilor

 

Medicii regimentelor constatau, în perioada interbelică, că recruții, dar și soldații din contingentele mai vechi chemați la concentrare, din mahalalele bucureștene mergeau la unități cu răni hidoase pe tot corpul pricinuite de râie.

Ziariștii epocii scriau că erau familii întregi unde râia nu dispărea cu anii. „Păianjenul care provoacă această boală e încuibat în haine, paturi, velințe… Trebuie să notăm că starea igienică a orașului lasă mult de dorit. Deși scabia e o boală care s-ar putea vindeca repede și cu mijloace simple, totuși prin mahalale ca și prin satele mărginașe maladia este endemică

Un medic a găsit și „olteni”, furnizori de alimente, având scabie…

Toți aceștia abia așteaptă primăvara spre a se duce să se mai curețe prin lacuri, cu nădejdea de a mai lepăda în apa, plină de larve de țânțari, o parte din păianjenii ce provoacă boala lor…

Din nefericire e un cerc vicios: cei care vin în lacuri, uneori mai rău se infectează, mai ales că în aceeași apă sunt aduse să facă baie și vitele din București… bolnave de scabie sau de alte maladii.

Această apă e lăsată să înghețe iarna, pentru că din ea se scoate gheața pe care ne-o servesc chelnerii la restaurante, ne-o pun în „mazagren”, pe untul, carnea și celelalte alimente ce urmează să le consumăm; aceasta este gheața pe care o vedem plutind prin borcanele mari de sticlă pline cu limonada galbenă și roșie, de la Moși…

Există totuși un regulament sanitar, foarte frumos alcătuit, cu articole numeroase, în care se iau măsurile cele mai pline de prevedere cu privire la recoltarea gheței, promulgat prin decretul regal no. 1332 din 14 aprilie 1930(…)

Păcat că acest document atât de elocvent redactat nu are și o urmare practică apreciabilă.

Pe malul lacurilor Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Fundeni, Dobrești etc se depozitează cu mare hărnicie blocurile înghețate în iarna generoasă a anului 1934. Negustorii de gheață sunt într-o febrilă activitate. Prin unele locuri s-au clădit adevărate piramide egiptene, din blocuri înghețate, ce ni se vor da să le consumăm la vară.

Ni se atrage atenția, în mod special, atenția asupra unei bălți care este în dosul închisorii Văcărești, unde se scurg de obicei, în cursul anului, toate canalele de la diferitele lavoare, bucătării, latrine etc., ale gospodăriei celor vreo mie de inși – deținuți, gardieni și funcționari – care populează închisoarea.

Când lacul îngheață, se scoate gheață și de acolo!”, scria gazetarul Alex. F. Mihail.