Principalul contracandidat al lui Ceaușescu la funcția de lider al partidului, după moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (martie 1965) a declarat că dictatorul şi-a schimbat radical atitudinea în 1967.
Aşadar, se întâmpla la doi ani de când preluase funcţia de secretar general al Partidului Comunist Român. Fostul Membru al CC al PCR până la 12 august 1969 a simţit schimbarea lui Ceauşescu în contextul unei dezbateri despre un proiect industrial de amploare.
Ceauşescu, încăpăţânat şi orgolios
Astfel, în ciuda argumentelor prezentate din toate părţile, Nicolae Ceaușescu a decis să aloce fonduri pentru construcţia Combinatului Siderurgic de la Călărași, în loc să-l dezvolte pe cel de la Galaţi.
Aşa cum se ştie, investiția a costat statul român două miliarde de dolari. Construcția începută în 1976 a fost terminată în 1989 în proporție de 90%. În iulie 1960, Gheorghiu-Dej aprobase construirea Combinatului Siderurgic Galați.
Apostol îl cunoştea pe primul lider comunist al României încă din 1927 şi era gălăţean, dar a susţinut că nu acesta a fost motivul pentru care s-a opus proiectului de la Călăraşi. Pur şi simplu, Apostol n-a făcut altceva decât să ţină cont de recomandările specialiştilor.
„Gheorghiu-Dej avea obiceiul de a discuta cu fiecare om în parte, de a-i cere părerile. Ceauşescu a avut alt stil. La început a fost un foarte bun apărător al principiului muncii şi conducerii colective. Până la Conferinţa din ’67. Problemele externe le trecea prin Prezidiul Permanent şi problemele celelalte le trecea prin Biroul Politic.
Când a devenit Ceauşescu atoateştiutor?
Era o atmosferă de lucru foarte bună. Şi eu l-am susţinut în această perioadă pe Ceauşescu. L-am susţinut… Lucrurile au mers bine până la Congresul al IX-lea. Până la Conferința partidului din 1967. După acest moment, s-a schimbat. Ceaușescu nu se mai consulta cu nimeni.
Așa a luat hotărârea de a construi Combinatul Siderurgic de la Călăraşi. Am fost împotrivă. M-am dus la Galaţi împreună cu Constantin Dăscălescu. Am luat contact cu conducerea combinatului şi le-am spus ce se intenţionează şi că vrem să aflăm părerea celor de la Galaţi, de la Combinatul Siderurgic de la Galaţi.
Este mai avantajos să construim o nouă unitate decât să dezvoltăm ce avem? Şi oamenii au susţinut că sunt toate condiţiile asigurate (n.r. – pentru dezvoltare platformei de la Galaţi). Doar numai clădirea trebuie s-o ridicăm, încolo fundaţiile – fundaţii costisitoare – sunt făcute.
Acolo este un teren de loess. Apa freatică îl termină repede şi se produc surpări. Şi profesorul Aurel Beleş – era un mare specialist în fundaţii – a avut soluţia ca să se bată piloni de beton, lungi cam de 10 m. Şi aşa s-au bătut aceşti piloni şi s-a asigurat fundaţia care şi acum se menţine.
Documentul ignorat de liderul PCR
Şi i-am rugat să facă un document prin care să se arate că, din punctele de vedere economic şi tehnic, este avantajoasă dezvoltarea etapei a doua la Combinatul Galaţi şi că nu este necesară construcţia unui nou combinat siderurgic.
Şi oamenii au lucrat la acest document. Şi documentul i l-am dat lui Dăscălescu (care era secretar al Comitetului județean Galați). Dăscălescu i l-a dat lui Ceauşescu. Mă cheamă Ceauşescu la el. Dăscălescu era de faţă. Aveam şi documentul de la Galaţi.
Gheorghe Apostol şi Gheorghe Gheorghiu-Dej
«Tovarăşe Apostol, ai fost la Galaţi?» «Da, am fost.» «Şi ce-ai făcut acolo?» «Uite-aşa, uite-aşa…» «Păi, ai primit însărcinarea cuiva?» «Păi, industria – lucram la guvern – este-n subordinea mea. Eu trebuie să vin documentat în faţa dumitale, ca să demonstrez că nu este posibil să facem ce spui. S-ar face o mare greşeală dacă am proceda aşa. Să ne concentrăm la Galaţi.»
«Pentru că eşti tu gălăţean.» «Nu pentru că sunt eu gălăţean, dar aşa a fost construit proiectul de la început. Sunt deja investiţii făcute pentru dezvoltarea etapei a doua. De ce să nu dezvoltăm Combinatul de la Galaţi?» Trebuia să ajungă Combinatul ăsta de la Galaţi cam la 8-9 tone de oţel. Până la urmă, Ceaușescu a hotărât să se construiască Combinatul de la Călăraşi”, a declarat Gheorghe Apostol în interviul care a fost realizat de Ioan Scurtu şi Virginia Călin şi care este păstrat în Arhiva de istorie orală.
7 ani de ascensiune pentru Ceauşescu
În acelaşi context, amintim că Nicolae Ceauşescu a devenit în 1967 preşedinte al Consiliului de Stat. La finalul aceluiaşi an a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Sociale. Din 1974, CNFUS a devenit Frontul Democraţiei şi Unităţii Sociale.
Doi ani mai târziu, la 12 martie 1969, Ceauşescu a fost numit preşedinte al Consiliului Apărării şi Comandant Suprem al Forţelor Armate ca urmare a adoptării legii apărării naţionale.
„În plan intern, el a reuşit concomitent în acţiunea de demitizare a lui Dej (afacerea Ştefan Foriş, reabilitarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu). Congresul al X-lea al P.C.R. s-a desfăşurat în perioada 6-12 august 1969, reconfirmându-l pe N. Ceauşescu în funcţia de secretar general al PCR.
În cea de-a doua etapă a domniei lui N. Ceauşescu, acesta a început să fie el însuşi. A descoperit în China şi Coreea de Nord modelul comunist care i se potrivea. Tezele din iulie 1971 au inaugurat «revoluţia culturală» în România.
Cumulul de funcţii a continuat
Ele prevedeau un control centralizat, mai strict, asupra activităţilor artistice şi culturale, asupra învăţământului şi presei. Începea degenerarea sistemului ceauşist. Cumulul de funcţii a continuat, Nicolae Ceauşescu fiind numit prin lege preşedinte al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale.
Punctul culminant a fost reprezentat de alegerea sa la 28 martie 1974 ca preşedinte al R.S.R.
Congresul al XI-lea al P.C.R, desfăşurat între 25 – 28 noiembrie 1974, aducea unele schimbări în structura organelor superioare ale partidului. Comitetul Central alegea Comitetul Politic Executiv şi Secretariatul, iar din rândul membrilor Comitetului Politic Executiv se constituia un Birou Permanent, condus de secretarul general al P.C.R, Nicolae Ceauşescu”, arată comunismulinromania.ro.
Fototeca online a comunismului românesc. Cota: 282/1967. Conţinut: Nicolae Ceauşescu şi Chivu Stoica la Adunarea activului de bază al Forţelor Armate ale României. (30-31 mai 1967)
Fototeca online a comunismului românesc. Cota: 280/1967. Conţinut: Aspecte de la Adunarea activului de bază al Forţelor Armate ale României. (30-31 mai 1967)
