Campaniile lui Burebista
Din textul lui Strabon nu reiese că Burebista ar fi alipit teritoriile de la sud de Dunăre, ci doar le-a atacat și jefuit. În decretul în cinstea lui Acornion se spune că Burebista a domnit pe ambele maluri ale Dunării, însă poate fi vorba doar de cursul inferior, deci de Dobrogea de azi, nu și de teritoriul din sudul României. Scordiscii nu au fost dislocați, ci au rămas pe loc.
Campania vestică ar fi avut loc unde la 60 î. en. Se crede că această campanie a avut loc în anul 60 deoarece Caesar vorbeşte la un moment dat despre boii care s-au stabilit pe la 59-58 în teritoriul de azi al Elveției. Strămutarea lor este pusă în legatură cu campania distrugătoare a lui Burebista, singura care i-ar fi putut determina să se mute în masă. Crişan considerî că acest război ar fi fost nu unul de cucerire, ci unul de eliberare, în urma căruia ar fi fost recuperate de la celţi teritoriile dacice din zona Tisei. Teza războiului de eliberare nu prea are susținere pentru ca au fost relatii bune intre celti si autohtoni.
Burebista a profitat de două evenimente care, prin cumul, au contribuit la ușurarea efortului militar pentru cucerirea cetatilor grecesti de pe litoral: moartea lui Mithridathes al VI-lea Eupator în 63 a.Chr. și înfrângerea lui Antonius Hybrida, în 61 a. Chr.
Litoralul pontic a fost cucerit în intervalul 59-48, mai probabil 55-48 a. Chr
Anul 55 ca an de început al campaniei de cucerire a litoralului este sugerat de Dion Chrisostomos care, vorbind despre Olbia, dar fără a-l pomeni pe Burebista, spune că la 95 p. Chr., când a vizitat el Olbia, oraşul se mai resimțea după ce cu 150 de ani mai înainte, geţii au cucerit toate oraşele grecești de la Olbia până la Apollonia. Campania de cucerire a litoralului era sigur încheiată în anul în care s-a dat decretul în cinstea lui Acornion. S-a ajuns la concluzia că decretul a fost săpat în piatră cândva în intervalul cuprins între 7 iunie şi 9 august 48 a. Chr. Inscripția a fost săpată în piatră după ce Pompeius a obtinut titlul de imperator, deci după primăvara lui 48, dar înainte de a fi înfrânt în bătălia de la Pharsalus de către Caesar, bătălie care a avut loc în 9 august.
Suetoniu și Arian vorbesc despre pregătirea războiului lui Caesar contra lui Burebista care nu mai era loc deoarece Caesar e asasinat, iar Burebista moare în vremea unei răscoale. O ipoteză ar fi ca a fost asasinat. Burebista si-a petrecut jumătate din domnie pentru unificarea triburilor, deci nu poate fi vorba de un proces pașnic. Cetăți precum Cârlomanești, Zimnicea, Radovanu, Căscioarele, Crăsani, Cetățeni au urme de distrugere în sec. I a. Chr. Ar putea fi argumente pentru o supunere prin violenţă.
