Forțele implicate în Bătălia de la Mărășești au fost însemnate: pe de o parte, Armata a IV-a rusă – formată din 84 de batalioane, 32 de escadroane, 79 de baterii, și Armata I română – formată din șase divizii, o divizie de cavalerie, trei brigăzi, un grup de artilerie grea, Grupul II de aviație, iar de partea Puterilor Centrale, Armata a IX-a germană (condusă de generalul Johannes von Eben)- formată din 174 de batalioane, 16 escadroane, 150 de baterii și altele.
The Sheffield Evening Telegraph, sâmbătă, 1 septembrie 1917 despre Bătălia de la Mărășești:
„Bătălia de la Mărășești a arătat că trupele române, echipate cu ceea ce este necesar pentru un război modern, sunt excelente. Apărarea de la Mărășești i-a consacrat locul în istorie, alături de apărătorii de la Isere și Verdun.
Mackensen a trimis la Mărășești toate trupele disponibile, sprijinite de o artilerie puternică, și a decis să străpungă frontul cu orice preț, fără a lua în calcul pierderile.
Românii au fost forțați să lupte pe un teren plat, fără nicio acoperire, cu excepția tranșeelor. Nu aveau nici fortificații, nici munți sau păduri care să-i ajute, așa cum s-a întâmplat toamna trecută în Munții Carpați, iar românii neînfricați au stat fără să îngenuncheze sub focul artileriei inamice și fiecare atac german era urmat de unul și mai puternic din partea trupelor ruso-române”.
Ziarul The Birmingham Daily Post, luni, 13 august 1917:
„Un regiment rusesc a cerut să i se permită să-și salveze reputația.
Atacurile inamicului pe râurile Siret și Suceava au fost respinse. Inamicul a reușit să împingă trupele noastre un pic mai la sud, până la Ocna. În cursul zilei de 10 august au avut loc lupte crâncene.
Inamicul a suferit o serie de atacuri viguroase și, seara, i-a obligat pe români să se retragă aproximativ 2 kilometri. Ofensiva inamicului a continuat la vest de linia de cale ferată Focșani-Mărășești. La est, am reușit să respingem toate atacurile și să luăm 300 de prizonieri. Bătălia este încă în desfășurare. […]
Un regiment rusesc care și-a abandonat poziția și a fost dezarmat a cerut să i se permită să-și salveze reputația și a atacat inamicul într-un mod înflăcărat, punându-l pe fugă și a capturat 100 de prizonieri și 4 mitraliere în acest proces”.
The Aberdeen Evening Express, vineri, 10 august 1917 despre Bătălia de la Mărășești:
„Lovitura lui Mackensen
Atacul lui Mackensen la nord de Focșani, în România, devine o operațiune mult mai serioasă decât pare. Deși, într-un raport al Berlinului de marțea trecută, această operațiune a fost descrisă ca un atac local, frontul ruso-român se întinde acum pe o distanță considerabilă și se spune că au fost luați 3.500 de prizonieri în doar trei zile.
Din cauza importanței strategice extraordinare (după cum relatează The Times), comandantul trupelor ruso-române a ordonat o serie de contraatacuri după prima incursiune împotriva poziției sale, dar se pare că acestea nu au avut succes. Calea ferată pentru care are loc această ofensivă este un nod vital pentru întreaga regiune a Moldovei.
Linia principală de la nord de Focșani se află la marginea munților și se leagă de văile Bistriței și Trotușului, deservind frontul montan românesc. Linia principală spre est merge spre Galați și, pe Dunăre, spre Iași.
Aceste două linii sunt unite printr-un nod, de la Tecuci la Mărășești. Dacă înaintarea lui Mackensen continuă, aceste legături vor fi în pericol imediat, ceea ce va amenința ariergarda armatei care a înaintat victorioasă spre Putna”.
Sursa: Europecentenary.eu
