Medicul Theodor Burghele s-a născut la 12 februarie 1905, la Iaşi.
A urmat cursurile Liceului Internat şi pe cele ale Facultăţii de Medicină din Iaşi, susţinându-şi în 1929 teza de doctorat „Splenomegalia micotică”.
Şi-a continuat specializarea la Clinica de urologie din Viena (1930-1931), potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române (1866-2003)”.
Din timpul stagiului datează lucrarea asupra anomaliilor reno-ureterale, apărută în „Lyon chirurgical” şi menţionată şi în „Encyclopédie médico-chirurgicale”.
A fost medic la Clinica chirurgicală şi urologică a Spitalului „Sf. Spiridon” din Iaşi, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, ministru al Sănătăţii (1972-1975) şi preşedinte al Comisiei Naţionale pentru Demografie (1974-1975).
Rector
De asemenea, între 1957-1972 a fost rector al Institutului de Medicină şi Farmacie din Bucureşti.
A făcut parte din redacţiile unor reviste ştiinţifice de prestigiu („Chirurgia”, „European Urology”, „International Urology and Nephrie” etc.) şi a publicat o serie de manuale pentru studenţi, precum „Lecţiuni de chirurgie” (1950), „Curs de urologie” (1964).
Activitatea didactică a fost completată de o susţinută muncă de cercetare ştiinţifică, ale cărei rezultate se regăsesc în peste 200 de lucrări publicate (monografii, tratate, studii, comunicări), între care: „Vitaminele în chirurgie” (1944), „Urgenţele în urologie” (1957), „Rinichiul de şoc” (1962, în colab.), „Insuficienţa renală acută postoperatorie” (1964), „Tuberculoza urogenitală” (1969), „Tratat de chirurgie” (1974) etc.
Prima dializă
Împreună cu Eugeniu Proca a efectuat prima dializă din România pentru tratamentul insuficienţei renale acute (IRA), în 1959.
A fost membru al Societăţii Române de Chirurgie, Academiei Franceze de Medicină, al Academiei de Chirurgie din Paris, al Societăţii Internaţionale de Chirurgie. Membru corespondent (din 2 iul. 1955), apoi membru titular (din 21 mart. 1963), precum şi preşedinte (23 mart. 1976-3 iun. 1977) al Academiei Române.
Când a fost ministru al Sanatatii, a devenit si medicul personal al lui Nicolae Ceaușescu, care suferea de disfuncții ale aparatului urinar.
A murit la 3 iunie 1977, la Bucureşti.
În 1991 numele Spitalului „Panduri” a fost schimbat în Spitalul Clinic de Urologie „Prof. Dr. Theodor Burghele”.
