Au fost strămoșii noștri umani aproape de extincție?
Oamenii moderni – sau Homo sapiens – au apărut în urmă cu aproximativ 300.000 de ani, după ce au evoluat din strămoși umani. Sunt multe lucruri pe care încă nu le știm despre cine au fost acești strămoși și unde au trăit. Dar, potrivit unui studiu din august 2023, este posibil ca strămoșii noștri să fi fost aproape de dispariție în urmă cu aproximativ 900.000-800.000 de ani.
În această perioadă, strămoșii noștri umani au pierdut 98,7% din populația lor, potrivit studiului publicat în Science. Autorii estimează că populația redusă avea în medie 1.280 de indivizi reproducători și a rămas atât de diminuată timp de peste 100.000 de ani.
Cu o pierdere atât de dramatică a populației, autorii sugerează că acești strămoși ai oamenilor ar fi putut fi aproape de dispariție, menționând că numărul de strămoși umani rămași este comparabil cu populațiile altor mamifere pe cale de dispariție. Cu toate acestea, alți cercetători au ridicat îndoieli cu privire la soliditatea concluziilor studiului.
Este posibil ca răcirea extremă să fi dus la declin
Înainte de această pierdere dramatică a populației, strămoșii oamenilor aveau între 58.600 și 135.000 de indivizi reproducători, estimează autorii. Așadar, ce ar fi putut face ca numărul lor să se reducă la 1.280 și să rămână atât de scăzut timp de peste 100.000 de ani?
Ei susțin că un factor major în cazul extincției ar fi putut fi răcirea extremă care a început în urmă cu aproximativ 900.000 de ani, conform dovezilor geologice. Această perioadă de răcire a coincis cu seceta severă din Africa și cu declinul altor specii pe care strămoșii oamenilor le-ar fi putut folosi ca sursă de hrană.
Pentru a supraviețui acestor schimbări, „credem că strămoșii noștri trebuie să fi fost bine uniți pentru a lupta împotriva mediului dur”, au declarat coautorii Yi-Hsuan Pan și Haipeng Li.
Cei nouă autori ai studiului – care își au sediul în China, Italia și Statele Unite – susțin că acest declin dramatic al populației ar putea explica o aparentă lacună în arhiva fosilă din Africa.
Strămoșii umani a căror populație a scăzut au trăit probabil în Africa, deși unii ar fi putut fi în Europa
Dacă este corect, acest lucru ar însemna, de asemenea, că strămoșii noștri umani au cunoscut un declin al diversității genetice, deoarece existau mai puțini parteneri potențiali pentru reproducere. Acest lucru ar fi putut avea implicații asupra evoluției lui Homo heidelbergensis, un strămoș uman care a apărut în urmă cu aproximativ 700.000 de ani. Este posibil ca acest declin al populației să fi jucat, de asemenea, un rol în evoluția neanderthalienilor și a denisovanilor, prin îngustarea bazinului genetic.
Autorii studiului au ajuns la concluzia că strămoșii omului au suferit un fel de „gâtuire” severă a populației, analizând datele genetice moderne de la peste 3.000 de oameni moderni. Ei au folosit aceste date pentru a urmări variantele genice și a trage concluzii despre evoluția timpurie a strămoșilor umani. Însă unii membri ai comunității științifice au pus la îndoială faptul că rezultatele acestei cercetări sunt suficient de puternice pentru a susține afirmațiile.
Alți cercetători pun la îndoială rezultatele studiului
În același număr în care Science a publicat noul studiu care susține că strămoșii omului au fost aproape de dispariție, revista a publicat și un comentariu al lui Nick Ashton, curator la British Museum, și Chris Stringer, cercetător în domeniul originilor umane la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, care părea să accepte rezultatele.
Însă alții nu sunt atât de convinși.
„Această lucrare a fost întâmpinată cu destul de mult scepticism în cadrul comunității științifice”, spune Aaron Ragsdale, genetician de populații la Universitatea Wisconsin-Madison, care nu a fost implicat în studiu.
„Există critici atât la adresa metodologiei, cât și a interpretării acestui studiu”, spune el. „Mi-ar plăcea să văd aceste rezultate coroborate prin metode independente și ca rezultatele să fie validate cu diferite caracteristici ale datelor genetice.”
Dacă și alte studii vor reuși să reproducă aceste rezultate, Ragsdale spune că răcirea extremă este o posibilă explicație pentru motivul pentru care populația strămoșilor oamenilor ar fi scăzut atât de brusc în acest moment. Chiar și așa, el crede că nu există suficiente cercetări pentru a argumenta cu tărie că acest declin al populației a avut loc.
„Per total, cred că este o exagerare să se concluzioneze definitiv că populațiile strămoșești umane au cunoscut un declin atât de sever în ceea ce privește dimensiunea reală a populației pentru acea perioadă extinsă de timp”, spune el.