Era unul dintre cei mai iluștri reprezentanți ai aristocrației românești, provenind dintr-o familie din Banat.
Unirea a făcut-o sub sceptrul principelui Transilvaniei, Sigismund Bathory.
Nepotul lui Sigismund Báthory a crescut împreună cu Ștefan Iojica, care a fost trimis la studii la Roma, apoi la Florența, Pisa și Praga, cu sprijinul financiar al familiei Báthory.
Întors în Transilvania, Ștefan Iojica a devenit unul dintre oamenii de încredere ai lui Sigismund Báthory.
Ștefan Iojica uimea prin calitatea înaltă a educației sale. Vorbea româna, latina, maghiara, germana și italiana.
Tatăl lui Ștefan Iojica, Ioan Iojica, făcea parte dintre vârfurile nobilimii de arme. El a deținut funcțiile de castelan de Caransebeș, de jude al nobililor și de primar.
Báthory o luase razna
Ștefan Iojica a devenit și mare căpitan al Curții Transilvaniei și a cumulat în mâinile sale o putere imensă, în condițiile în care principele Transilvaniei, Sigismund Báthory, dădea dovadă de o instabilitate psihică accentuată.
Ștefan Iojica a pus la cale, în 1595, prima Unire a Țărilor Române.
În mai 1595, în contextul luptei antiotomane, care îl făcea dependent de ajutorul Transilvaniei, voievodul Mihai Viteazul a acceptat Tratatul de la Alba Iulia, semnat de delegația de boieri, condusă de mitropolitul ortodox al Ungrovlahiei, trimisă de Mihai la Curtea lui Sigismund Báthory.
Conform acestui tratat, Mihai Viteazul își păstra titlul de principe, însă devenea vasalul lui Sigismund Báthory și acționa în Valahia în calitate de guvernator al acestuia. În schimb, principele Transilvaniei făgăduia ajutor militar.
