Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria universală > Arta pusă în slujba statului. Cum a încercat Lenin să democratizeze arta pentru a fi ,,inteligibilă în rândul a milioane de oameni”
Articole online

Arta pusă în slujba statului. Cum a încercat Lenin să democratizeze arta pentru a fi ,,inteligibilă în rândul a milioane de oameni”

lenin

Arta pusă în slujba statului. Cum a încercat Lenin să democratizeze arta pentru a fi ,,inteligibilă în rândul a milioane de oameni”

Marele avangardist Tatlin a fost de acord cu această viziune utilitaristă asupra artei, atrăgând și alți artiști în acest joc, cum ar ci constructivistele Aleksandra Ekter sau Liubov Popova. La început, avangardiștii sovietici au fost sincer de partea puterii, nu împotriva ei. Pentru a-și promova ideologia progresistă și pentru a populariza noul stil de viață sovietic, bolșevicii i-au racolat pe cei mai radicali artiști ai țării, pentru a crea o identitate comunismului.

De aceea, avangarda a rămas asociată până azi cu stânga politică, chiar extremistă. Constructiviștii au definit noul rol al artistului în interiorul cetății comuniste. Artistul închis în turnul lui de fildeș sau pierdut cu capul în nori era o imagina perimată. Nu opere complexe sau absconse căutau să producă avangardiștii comuniști, care să fie pătrunse de cel mult un grup de elitiști, ci o legătură trainică între artă și popor. Pentru prima dată, artistele căpătau vizibilitate și poziții de conducere. Popova, Elkster și Varvara Stepanova au dezvoltat arta constructivistă și au definit trăsăturile fundamentale ale curentului.

Constructivistul nu mai era doar artist, ci și tehnician, inginer, constructor. Unul dintre cei care se identificau prin aceste epitete a fost Tatlin, cel care a și dat numele curentului printro clădire pe care a proiectat-o, dar care nu a fost construită niciodată. Această construcție e cunoscută azi ca ,,Turnul lui Tatlin”: o structură din fier, oțel și sticlă, spiralată și înaltă de 400 de metri, care avea pretenția să facă din URSS cea mai înaintată și mai modernă țară. Turnul avea un scop pragmatic, evident. Urma să fie simbolul Internaționalei a III-a, amplasat la Sankt Petersburg, pe malul râului Neva.

În vârf, turnul urma să aibă o formă cilindrică, de unde mesajele de propagandă puteau pleca către întreaga lume. Proiectul a fost finalizat în 1921, însă URSS era răvășita de războiul civil, de foamete și de secete. Tatlin a trebuit să aștepte. Definitiv.

Cel mai probabil, proiectul nici nu ar fi putut fi dus la îndeplinire, construcția alambicată contrastând, ironic, cu ideea de artă simplă pentru oamenii de rând.

Registration

Aici iti poti reseta parola