Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Apariția tiparului: Călugărul care a adus limba literară în Țara Românească
Articole online

Apariția tiparului: Călugărul care a adus limba literară în Țara Românească

Sub domnia lui Radu cel Mare a fost introdus tiparul în Țara Românească și a fost tipărit prima carte, Liturghierul lui Macarie, în limba slavonă.

De la Veneția în Țara Românească

La mai puțin de o jumătate de veac de la prima carte tipărită, în Țara Românească din vremea lui Radu cel Mare își făcea drum inițiativa tipografică. Acest lucru este legat de numele lui Macarie, călugăr care lucrase la prima tipografie din răsăritul Europei, Cetinje din Muntenegru.

Macarie după ce și-a terminat ucenicia în Italia, a căutat să-și continue ceea ce a învățat într-o țară ortodoxă, motiv pentru care a ales Țara Românească a lui Radu cel Mare. Pe 10 noiembrie 1508 a apărut prima carte tipărită în spațiul românesc, Liturghierul.

Tipografia de la Cetinje a fost adusă în Muntenegru de la Veneția, unul dintre cele mai mari centre de producție a cărții din Europa, de către un principe ortodox, Gheorghe Cernoievici, care i-a dat-o în grijă lui Macarie.

Astfel, domnitorul Radu cel Mare a introdus tiparul în Țara Românească, primele cărți apărând de sub teascurile tiparniței instalate la Mănăstirea Dealu. Chiar dacă activitatea tipografică a fost întreruptă pentru o perioadă de timp, a fost reluată începând cu anii 1544-1545, de către meșterul tipograf Dimitri Liubavici, un sârb aflat în exil. Acesta învățase ce înseamnă tiparul la Veneția și când s-a întors în Serbia, a dorit să pună acest meșteșug în slujba ortodoxiei.

Sub domnia lui Alexandru Iliaș (1616-1618) a fost redactată în grecește o „Istorie a Țării Românești” între anii 1602-1618, o cronică tradusă ulterior și în românește, fiind inclusă ulterior în Letopisețul Țării Românești din vremea lui Matei Basarab.

Dezvoltarea limbii române

Odată cu apariția și răspândirea tiparului în Țara Românească, viața culturală avea să cunoască un avânt deosebit. Treptat, manuscrisele au fost înlocuite de cărți mai ușor de manevrat. Totodată ele au devenit accesibile unui număr mai mare de persoane, reprezentând un mijloc facil de comunicare interumană.

Folosirea limbii române ca limbă de cultură scrisă a dus la apariția unei limbi literare, a unei limbi comune, unitare pe întreg spațiul românesc. Tiparul în Țara Românească a contribuit la păstrarea identității naționale și la dezvoltarea limbii române ca limbă literară, pe întreg teritoriul românesc.

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA